CITEŞTE ŞI

Editoriale

Promisiuni și riscuri

Autor: |

Nu sunt votant PSD dar am apreciat Programul pe care acest partid l-a prezentat pentru alegerile parlamentare.

Am apreciat Programul pentru conceptul pe care l-a pus în discuţie dar nu şi pentru abundenţa de cifre şi de corelări macroeconomice. În cazul unui program electoral al unui partid care nu a participat direct la guvernare, cifrele prezentate le consider o pedanterie cu uşor iz manipulator. A prezenta cifre precise, cu virgulă, arată mai mult intenţia autorilor de a simula precizia şi expertiza decât realitatea concretă deoarece nu există date certe privind rezultatele anului anterior. Mai mult,în unele cazuri, un simplu exerciţiu aritmetic în compararea acelor cifre nu conduce la rezultatul sperat de autori. Există şi un argument metodologic în favoarea susţinerii caracterului discutabil al cifrelor: pilonii de pornire ai schiţei de buget au caracter probabilistic. Astfel, rata de creştere este prezentată la un nivel care ar susţine alimentarea bugetului la nivelul necesar acoperirii promisiunilor dar pare a fi greu de realizat în 2017 dacă acordăm atenţie doar unui singur factor conjunctural de influenţare fortuită a ei, adică degradarea accentuată a mediului economic internaţional ca urmare a efectelor anului electoral european 2017. Acelaşi raţionament poate fi aplicat şi ratei de schimb leu-euro care poate avea variaţii spectaculoase prin efectul electoral din SUA şi Europa ca şi prin creşterea explozivă a preţului la petrol şi gaze. În sfârşit, al treilea pilon, fondurile europene, este şi el greu de precizat atât datorită dificultăţilor interne moştenite de la tehnocraţi cât şi datorită unei extrem de posibile schimbări a politice UE vis a vis de politica bugetară şi a condiţiilor de accesare a fondurilor.

Aprecierea pe care o dau conceptului acestui program se bazează pe faptul că este prima încercare de după 1990 de a prezenta un program electoral de tipul Proiectului de Țară, adică trasează o direcţie şi o perspectivă cu caracter de stimulare şi motivare a cetăţeanului, considerat, tot pentru prima oară, ca beneficiar direct al creşterii economice şi nu ca asistat social sau consumator de autostrăzi.

Repetarea obsesivă de către domnul preşedinte al PSD a frazei : “vrem ca rezultatele creşterii să se vadă în buzunarul tuturor românilor” ca şi a termenului de “sustenabil” arată intenţia de a corela creşterea economică cu condiţiile de viaţă şi nu doar cu rezolvarea revendicărilor unora sau altora dintre categoriile socio-profesionale ca şi intenţia de a considera creşterea ecomomică nu ca pe rezultat conjuctural (ca urmare a unei creşteri temporare a consumului sau a crererii de produse româneşti pe pieţele străine) ci ca pe un fundament solid al transformării pe termen mediu al creşterii în dezvoltare. Plecând de sinteza, devenită best seller, filozofiei noastre de viaţă “ar fi bine să fie bine ca să nu fie rău”, am putea spune că programul PSD ar face bine dar care sunt riscurile ca el să nu poată fi aplicat? De la ce premize pleacă posibilitatea aplicării sale?

Voi reproduce aprecierea pe care Banca Naţională (considerată  unanim de maximă credibilitate) o dă actualei stări a economiei româneşti. “Domnul Mugur Isărescu afirma că niciodată în ultimii 26 de ani situaţia macroeconomică a României nu a fost mai bună decât acum.  Începând cu septembrie 2014, România îndeplineşte toate cele cinci criterii de la Maastricht (referitoare la inflaţie, dobânzi pe termen lung, deficit bugetar, datorie publică şi stabilitate a cursului de schimb), considerate o precondiţie necesară (dar nu suficientă) pentru adoptarea euro. Mai mult decât atât, România îndeplineşte 13 din cele 14 criterii cuprinse în aşa-numitul “Tablou de bord”, urmărit de Comisa Europeană, situaţie care o plasează la egalitate cu Rep. Cehă şi Polonia, dar înaintea Germaniei, Olandei, Austriei, Suediei sau Finlandei, care îndeplinesc un număr mai mic de criterii. Trebuie precizat că la această situaţie macroeconomică de invidiat s-a ajuns după o succesiune de reforme necesare (şi dureroase) întreprinse în perioada 2010-2014, care au corectat gravele dezechilibre acumulate în perioada dinaintea crizei.”

Rezultă că sunt condiţii mai mult decât suficiente pentru ca programul să aibă o bază corectă de pornire dar, după părerea mea, există şi riscuri pe care le împart în trei categorii: riscuri de natură macroeconomică; riscuri de natură politică; riscuri de natura managementului guvernamental.

1. Riscurile de natură macroeconomică sunt cele devenite clasice într-o economie de tip emergent, în România accentuate de efectele politicilor anterioare (guvernarea Ponta şi Cioloş). Ele au fost semnalate şi de către Banca Naţională pe care o citez din nou. “Din păcate, o serie de iniţiative legislative cu scop electoral, iniţiate începând cu jumătatea anului 2015 riscă să fragilizeze din nou situaţia macroeconomică a ţării, anulând câştigurile obţinute cu atâtea sacrificii şi arătând că lecţiile crizei sunt complet ignorate şi/sau uitate.Astfel apar următoarele riscuri :

a) Riscul privind deficitul bugetar şi datoria publică

- România a avut în anul 2015 un deficit bugetar de 0,8 la sută din PIB, dar în anul 2016 va ajunge, ca urmare a modificărilor Codului Fiscal, la un deficit de 2,8 la sută din PIB, iar în anul 2017 va atinge, probabil, circa 3,3-3,4 la sută din PIB, încălcând astfel unul dintre criteriile de la Maastricht (deficit bugetar maxim de 3 la sută).

- Pieţelor/investitorilor privaţi, care pot solicita dobânzi mai mari la împrumuturile pe care le fac statului respectiv.

b) Riscul privind deficitul extern (de cont curent)

- România a făcut progrese excepţionale în intervalul 2007-2014, reducând deficitul de cont curent de la 13,8 procente din PIB la 0,7 procente din PIB.

- Din păcate, relaxarea fiscală din 2015, care a stimulat în mod excesiv consumul (fără ca oferta internă să poată satisface această cerere suplimentară), va duce deficitul extern în acest an la circa 2,3-2,4 la sută din PIB.

- Simplul fapt că România este printre codaşele Europei în materie de deficit extern este de natură a aprinde cel puţin un beculeţ roşu de alarmă pentru potenţialii investitori. Şi apoi, rămâne întrebarea fundamentală: cum vrem să ne integrăm durabil într-o Europă competitivă şi orientată spre export? Fiind doar un debuşeu pentru desfacerea produselor acesteia sau concurând pentru cucerirea de pieţe?”

2. Riscurile de natură politică sunt, după părerea mea, cele mai importante chiar din primul an al guvernării coaliţiei PSD-ALDE.

Conjunctura politică actuală se caracterizează prin două elemente care vor determina una dintre cele mai importante ingerinţe ale politicului în economie de după 1990. Primul element este puterea absolută la nivel parlamentar şi instituţional a unei coaliţii care nu poate fi nici măcar ”deranjată” de o opoziţie destructurată şi fără capacitate de reacţie în plan economic. Al doilea element este importanţa pe care o capătă în plan decizional preşedintele PSD în condiţiile în care conduce Camera Deputaţilor şi supervizează în mod absolut activitatea guvernului. Importanţa poziţiei devine pentru preşedintele PSD  un instrument esenţial în atingerea obiectivului său politic declarat, acela de a deveni prim ministru, şi cel încă nedeclarat, acela de a candida la preşedenţia ţării. Riscul apare din dorinţa preşedintelui PSD de a obţine în cel mai scurt timp posibil rezultate economice care să-şi consolideze statutul de personalitate politică providenţială pentru binele ţării, atestând capacitatea domniei sale de a accede la cele mai importante funcţii în stat.

Pe această cale, s-ar putea să existe o “grăbire” în introducerea unor măsuri de larg interes public (reduceri de taxe, ridicări de salarii, pensii, burse) care deşi existente în program vor suferi o devansare în aplicare pentru a demonstra în viitoarele şase luni capacitatea domnului preşedinte de a prelua funcţia de prim ministru. Evident, o astfel de devansare va genera presiuni pe deficit şi eventuale dezechilibre macroeconomice.

3. Riscuri de natura managementului guvernamental

Apreciez că astfel de riscuri pot apare ca efect al unor intenţii bune, acelea de a avea o ” planificare” pe luni a programului guvernului în 2017, aşa după cum s-au anunţat odată cu prezentarea schiţei de buget. Riscul este legat de aşa numitul fenomen al secvenţialităţi bugetare, adică de modul secvenţial (pe etape) în care bugetul se alimentează în funcţie de diverşi parametrii ai colectării. Pot apare diferenţe între nivelul disponibilităţilor bugetare şi cererea de finanţare a unor obiective la datele planificate pe agendă. Desigur, lipsa de disponibilitate poate fi acoperită prin redimensionarea unor cheltuieli sau prin reorientarea unor surse dar, în asemenea cazuri, întotdeauna apar dezechilibre pe termen scurt şi mediu ce pot conduce la întârzierea unor plăţi curente sau la creşterea gradului de îndatorare.

P.S. Mai poate apare un risc prin efectul comportamentului politic dâmboviţean, acela al renunţării parţiale la unele obiective din program cu pretextul “dezastroasei moşteniri” tehnocrate sau chiar la schimbarea programului. Desigur, este un risc ce nu poate fi enumerat decât la post scriptum atâta timp cât am convingerea că noua putere politică va face totul ca să fie bine, ca să nu fie rău. Doamne ajută!

Mircea Coşea,
profesor de economie

SPUNE-TI PAREREA Capital - Comenteaza Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Postarea comentariilor se poate face in doua moduri:
  • Prin formularul de la finalul articolelor.
  • Prin intermediul contului de Facebook: în acest caz postarea comentariilor se face instant. Daca nu aveti deja cont de Facebook il puteti crea de aici https://ro-ro.facebook.com/
Echipa CAPITAL.
Capital - Comenteaza
Printeaza

EVZ

Stirile Kanal D

Economica.net

Ziare.com

AutoBild

Unica

Adevarul

Click

DZ

Animal Zoo

EVZ Monden

Capital - Articole similare

Editoriale

20 februarie 2017

TVA – Nevoia de reformă

Editoriale

20 februarie 2017

Încredere, nu şantaj şi complicitate

Editoriale

20 februarie 2017

Tot ce este ieftin costă mai mult

Editoriale

13 februarie 2017

Schimbarea începe cu cel din oglindă

Editoriale

13 februarie 2017

De la CNP pentru PSD…

Editoriale

13 februarie 2017

Cum putem deveni antifragili?

SPUNE-TI PAREREA Capital - Comenteaza Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Postarea comentariilor se poate face in doua moduri:
  • Prin formularul de la finalul articolelor.
  • Prin intermediul contului de Facebook: în acest caz postarea comentariilor se face instant. Daca nu aveti deja cont de Facebook il puteti crea de aici https://ro-ro.facebook.com/
Echipa CAPITAL.

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului, stergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit. Site-ul Capital.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.