PUBLICAȚIILE NOASTRE:

Macro

Ne întoarcem la scenariul din 2007: Importăm mai mult decât exportăm

Autor: capital.ro | marţi, 01 martie 2016 | 1 Comentarii

Revenirea economică din ultimii ani și reducerea cotei de TVA au impulsionat consumul. Inevitabil, a urcat și importul, care începe să creeze deficit comercial tot mai mare și probleme pentru contul curent.

Stimularea consumului în detrimentul producţiei poate genera probleme precum creşterea datoriei publice sau reaprinderea inflaţiei pentru o economie cum este cea a României, care va trece în trimestrul trei al acestui an de la deficit de cerere la exces de cerere, susţine economistul-şef al Băncii Naţionale a Românie, Valentin Lazea.

El a explicat şi care sunt pericolele în cazul în care se optează pe stimularea consumului. „Care ar fi problemele atunci când stimulăm o creştere bazată pe consum? În cazul în care capacitatea de producţie internă nu poate să răspundă cererii sporite de consum, se va apela la creşterea importurilor şi, pe cale de consecinţă, a datoriei.(...) În plus, una este să stimulezi consumul atunci când ai un deficit de cerere (cum a fost şi este încă în România până în trimestrul doi al acestui an) şi alta când se trece de la deficit de cerere la exces de cerere, cum se va întâmpla în România din trimestrul trei. Asta duce la reaprinderea inflaţiei“, a adăugat Lazea.

Banca Naţională se confruntă cu trecerea de la o scădere temporară a preţurilor, cauzată de reducerea TVA, la inflaţie care ar putea pune dificultăţi BNR în privinţa atingerii ţintei anul următor. Cererea de consum a crescut, lucru care a susţinut creşterea economică din 2015 a României, în topul creşterilor din UE. Acest lucru ar putea absorbi complet efectul deflaţionist al reducerilor de taxe asumate de Guvern începând cu 1 ianuarie 2016, a spus Mugur Isărescu, săptămâna trecută. Prima măsură pe care BNR ar urma să o ia în acest sens este să îngusteze coridorul de dobândă, utilizat pentru managementul lichidităţii, măsură care ar putea fi luată în acest an, a spus el. „Vom reacţiona mai repede, dar în ceea ce priveşte rata de politică monetară. După mutarea coridorului, e posibil să urmeze şi rata de politică“, a afirmat Isărescu.

La ce să fim atenţi

Un vector al macro­stabilitățiii este deficitul de cont curent, cu componenta lui principală deficitul comercial. Adică diferența dintre exporturi și importuri, care arată măsura banilor care intră și care ies din țară. Atunci când deficitul este prea mare, ca rezultat al importurilor mult mai mari decât exporturile, înseamnă că trăim pe credit, ceea ce nu este deloc sănătos pentru nimeni.

În 2007, când am intrat în Uniunea Europeană, deficitul a explodat pe seama majorării importurilor, impulsionate puternic de consum. Ne-am trezit astfel cu deficit comercial de peste 20 miliarde euro, care a urcat deficitul de cont curent la 12,6% din PIB în 2008, față de 10,1% în 2007 și de 8,2% în 2002. În fapt, deficitul comercial a fost și rămâne și acum principala noastră problemă la nivelul indicatorilor macro. Odată cu criza, deficitul a început să se corecteze, parțial pe seama reducerii consumului, parțial pe creșterea exporturilor, în special cele din industria auto.
Dar trendul se inversează. Anul trecut, deficitul comercial s-a ridicat la 8,36 miliarde euro, conform INS, cu 2,3 miliarde euro mai mare decât cel din 2014. Desigur, este încă mult sub nivelul din 2007, când balanța comercială indica un minus de 21,5 miliarde euro, la exporturi de 29,4 miliarde euro, dar există pericolul unei creșteri necontrolate. În 2015, exporturile au totalizat 54,5 miliarde euro, în timp ce importurile au însumat 62,9 miliarde euro.
Deficitul de cont curent a fost anul trecut de 1,76 miliarde euro, conform datelor BNR, cu 156% mai mare decât cel din 2014, când s-a situat la 686 milioane euro. Nivelul este încă redus și nu ar trebui să provoace îngrijorare, dar trebuie luat în calcul deficitul comercial și, mai ales, trendul pe care se află. Contul curent calculează sumele nete rezultate din intrări și ieșiri din țară, respectiv intrări prin exporturi de bunuri și servicii, prin turism și prin investiții directe ale nerezidenților, și ieșiri prin importuri de bunuri și servicii, turism etc.

Consumul cere importuri

Pornind de la ideea că încă stăm bine la nivel general (deficit de cont curent, datorie publică, datorie privată), dar avem probleme în zona deficitului comercial, este important de văzut dacă există vreo soluție și care ar putea fi aceasta. În mod normal, o economie în dezvoltare poate avea deficit comercial și chiar de cont curent dacă importurile sunt atrase de investiții și se transformă în producție pe viitor. Atunci când importurile se duc în principal în consum, singura soluție este de creare a unei industrii exportatoare care să acopere valoarea intrărilor de bunuri. Ori România nu este în niciuna dintre aceste situații. Pe de o parte, investițiile străine se rezumă la participații de capital, adică bani care vin în companii deja prezente pe piață (și care investiții sunt date și de profitul net realizat aici), iar pe de altă parte, nu avem bunuri sau servicii cu valoare adăugată mare care să compenseze importul unor produse finite de care avem nevoie.

Structura importurilor și exporturilor este relativ echilibrată. Sectorul „mașini și echipamente de transport“ reprezintă 44,2% din exporturi și 36,9% din importuri, pe locul secund fiind „alte produse manufacturate“, cu o pondere de 32,9% din export și 31,3% din import. Sunt multe produse și categorii de produse de care avem nevoie și pe care nu le producem, începând cu industria auto (importăm multe autovehicule, atât noi, cât și second hand, iar pe partea de vehicule comerciale producția internă este ca și inexistentă).

La fel cu marea majoritate a bunurilor de larg consum și a electronicelor, unde producția internă este mică sau nu există, iar necesarul este acoperit de import. Acel 31,3% din importuri înseamnă îmbrăcăminteși încălțăminte, dar mai ales înseamnă televizoare, laptopuri, telefoane mobile, frigidere, mașini de spălat, echipamente de bucătărie sau curățenie. Pe care nu le producem la noi decât cu câteva excepții (Artic la Găești, spre exemplu) și nici nu le vom produce pe viitor. 

În cazul în care capacitatea de producţie internă nu poate să răspundă cererii sporite de consum, se va apela la creşterea importurilor şi, pe cale de consecinţă, a datoriei. Valentin Lazea, economist-şef BNR

13% este creșterea vânzărilor de bunuri de folosință îndelungată de anul trecut, confom GfK Temax, piață care a ajuns la 2,3 miliarde euro

 



SPUNE-TI PAREREAAcum poti comenta si prin intermediul
contului de facebook. DETALII >>

EVZ

Economica.net

Ziare.com

AutoBild

Unica

Adevarul

Click

DZ

Animal Zoo

EVZ Monden

spune-ti parerea Acum poti comenta si prin intermediul
contului de facebook. DETALII >>

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului, stergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit. Site-ul Capital.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.