PUBLICAȚIILE NOASTRE:

Imobiliare

România, în paragină. Aproape jumătate din locuinţe au nevoie urgentă de reparaţii

Autor: capital.ro | miercuri, 30 decembrie 2015 | 1 Comentarii

În România, aproape jumătate din cele 7,5 milioane de locuinţe din oraşe sunt nerenovate şi au urgent nevoie de reparaţii, se arată într-un studiu IRSOP efectuat pentru BCR Banca pentru Locuinţe. Totodată, datele INS arată că în toată ţara circa 16% dintre gospodării au igrasie, scurgeri ale reţelelor de apă şi canalizare, lumină inexistentă sau insuficientă.

La ţară lucrurile sunt şi mai grave. Aproximativ trei case din zece nu au un grup sanitar. Iar la oraşe, nu stăm mai bine. Şi aici, trei din zece locatari nu au acces la baie sau duş în apartament.

Un alt aspect îngrijorător este faptul că, la nivel locativ se vorbeşte despre absenţa confortului, dar şi de o slabă ofertă de locuinţe noi, în ciuda semnelor de revenire pe care le-a dat piaţa imobiliară. Românii alocă, în medie, între 2.000 şi 4.000 de euro pentru renovarea unei locuinţe, iar trendul de schimbare a mediului locativ a revenit din nou la modă. În condiţiile în care, în criză, banii au fost direcţionaţi către economisire. Cele mai frecvente planuri de renovări pentru următorii cinci ani, spune studiul IRSOP, vizează renovarea locuinţei (29%), cumpărarea de locuinţe noi (23%), cumpărarea unei case la ţară (23%), izolarea termică (23%), reparaţii la instalaţiile sanitare sau electrice (31%), achiziţionarea unei centrale termice (16%), lucrări la acoperiş sau terasă (15%), construirea unei case (13%), reparaţii la structura de rezistenţă (11%), cumpărarea unui teren (9%) sau extinderea locuinţei actuale (8%). Când vine vorba de finanţare comportamentul românului este unul schimbător. Dacă în 2014 proiectele care vizau casa erau realizate majoritar din economii (45% în 2014), în acest an ponderile s-au schimbat. Aproximativ 37% din aceste investiţii sunt realizate printr-un împrumut de la bancă, 36% din aceste proiecte fiind realizate din economii.

„Dacă m-ar întreba cineva din străinătate cum locuiesc românii le-aş răspunde că sunt 7,5 milioane de gospodării în care rata proprietăţii este foarte ridicată, dar în care oamenii sunt extrem de nefericiţi. Locuinţa pentru aceştia este mai mult decât un adăpost, este centrul vieţii, locul în care aceşti oameni îşi organizează viaţa, îşi fac planuri, îşi construiesc viitorul şi îşi desfăşoară aproape toată viaţa. Dar acesta este supus unor uriaşe provocări, fiind foarte multe probleme care apasă astăzi asupra stocului de locuinţe. Asistăm, în primul rând, la o deteriorare accentuată a mediului locativ, nevoia de reparaţii la case şi blocuri în mediul urban situându-se la circa 40%, peste jumătate dintre aceastea fiind în necesitatea urgentă a unei schimbări“, a declarat Dr. Petre Dătculescu, directorul IRSOP, la lansarea studiului.

„Absența confortului este o problemă stringentă. Numai 33% dintre locuinţe au grup sanitar cu acces la baie sau duş, în plus asistăm la o serie de factori de mediu – precum este cazul zgomotelor, a poluării sau a promiscuităţii“, a mai arătat reprezentantul IRSOP.

Casele românilor, cutii de chibrituri

Un alt studiu, al Eurostat de această dată, trage un semnal de alarmă cu privire la cutiile de chibrituri în care locuim. Suntem 94,7% proprietari, mult peste media UE de 64,3%, însă locuim înghesuit. Avem o suprafaţă medie urbană de 40 de metri pătrați, în timp ce media europeană este de 90 metri pătrați în orașele mari. Ne depășesc inclusiv bulgarii, care au o medie de 70 mp, în timp ce ungurii au 60 mp în metropole și 80 mp în orașe mici. În Cipru, locatarii se „lăfăie“ în locuinţe cu suprafeţe medii de 144 de metri pătraţi.

Deși împroprietărirea a ajutat populația, a blocat în cea mai mare parte dezvoltarea, deoarece blocurile au devenit imposibil de demolat având o asociație de proprietari, nu un singur deținător.

Dimensiunea redusă a locuințelor o găsim și în zonele rurale, unde sunt multe case cu o suprafață de sub 50 mp. În județul Brăila un procent de 77,1% dintre locuitori trăiesc în astfel de case, județul fiind astfel regiunea cu cele mai mici locuințe din UE.

În zona rurală găsim și o pondere mare a sărăciei, care face ca majoritatea caselor să nu aibă baie și WC în locuință.

La nivel național, ponderea caselor cu toaletă în curte este de 38,1%, dar sunt regiuni, precum Oltenia, unde procentul se ridică la 55,4%. În Bulgaria ponderea caselor fără WC la interior este de 26,4%.

Tinerii români locuiesc cu părinţii

O problemă este și gradul de ocupare a locuințelor. În 40% dintre locuințe trăiesc între trei și cinci oameni, iar în 5% dintre case găsim cel puțin șase persoane. La polul opus, adică locuințele în care trăiește o singură persoană, ponderea este de 22,1%, mult sub media UE de 31,8%. Din totalul caselor cu un singur ocupant, 59% sunt locuinţe cu proprietari de peste 65 de ani.

Situația nu este surprinzătoare dacă ne uităm la vârsta proprietarilor din țara noastră, care a crescut cu șapte ani, de la 33,8 ani în 1994 până la 40,8 ani în 2014. Rata de îmbătrânire foarte ridicată ne-a apropiat de media UE, de 42,2 ani (de la 36,2 ani în 1994) și este de așteptat să depășim în câțiva ani această medie. Vecinii au populații mai vârstnice decât noi, cu o medie de 43,2 ani în Bulgaria și de 41,3 ani în Ungaria, în timp ce Germania este „campioana“ UE cu o medie de 45,6 ani.

Cauza principală a îmbătrânirii este prăbușirea natalității, care a ajuns la nouă nașteri la mia de locuitori în 2013, mai mică decât media europeană de 10 nașteri la mia de locuitori. Numărul redus de nașteri și migrația au făcut ca populația României să scadă la 19,9 milioane în acest an, o scădere de două milioane de locuitori față de 1994, conform Eurostat. Iar perspectivele sunt sumbre, estimările pentru 2080 fiind de 16,3 milioane locuitori, adică o scădere de 18% din total în următorii 65 de ani.

Alături de suprafața redusă a locuințelor, îmbătrânirea este un alt indicator al nivelului de trai redus din țara noastră. În niciun stat european pensionarii nu mai câștigă la fel de bine ca persoanele active, însă noi ne remarcăm prin venituri care trimit majoritatea pensionarilor la limita subzistenței sau direct în sărăcie.

Raportul Eurostat arată că „europenii trăiesc mai mult și mai bine“, dar declarația nu se regăsește și în țara noastră unde valoarea PIB pe locuitor este de 54% din media UE. Doar regiunea București-Ilfov are un procent de 131% din media UE, în timp ce regiunea cea mai săracă, cea de Nord-Est, are doar 34%, iar Sud și Sud-Est au 41%. În condițiile în care locuințele nu se vor înlocui cu unele noi și mai mari prea curând, iar populația va continua să scadă și să îmbătrânească, perspectivele României sunt sumbre.


SPUNE-TI PAREREAAcum poti comenta si prin intermediul
contului de facebook. DETALII >>

EVZ

Economica.net

Ziare.com

AutoBild

Unica

Adevarul

Click

DZ

Animal Zoo

EVZ Monden

spune-ti parerea Acum poti comenta si prin intermediul
contului de facebook. DETALII >>

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului, stergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit. Site-ul Capital.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.