CITEŞTE ŞI

Imobiliare

România, în paragină. Aproape jumătate din locuinţe au nevoie urgentă de reparaţii

Autor: |

În România, aproape jumătate din cele 7,5 milioane de locuinţe din oraşe sunt nerenovate şi au urgent nevoie de reparaţii, se arată într-un studiu IRSOP efectuat pentru BCR Banca pentru Locuinţe. Totodată, datele INS arată că în toată ţara circa 16% dintre gospodării au igrasie, scurgeri ale reţelelor de apă şi canalizare, lumină inexistentă sau insuficientă.

La ţară lucrurile sunt şi mai grave. Aproximativ trei case din zece nu au un grup sanitar. Iar la oraşe, nu stăm mai bine. Şi aici, trei din zece locatari nu au acces la baie sau duş în apartament.

Un alt aspect îngrijorător este faptul că, la nivel locativ se vorbeşte despre absenţa confortului, dar şi de o slabă ofertă de locuinţe noi, în ciuda semnelor de revenire pe care le-a dat piaţa imobiliară. Românii alocă, în medie, între 2.000 şi 4.000 de euro pentru renovarea unei locuinţe, iar trendul de schimbare a mediului locativ a revenit din nou la modă. În condiţiile în care, în criză, banii au fost direcţionaţi către economisire. Cele mai frecvente planuri de renovări pentru următorii cinci ani, spune studiul IRSOP, vizează renovarea locuinţei (29%), cumpărarea de locuinţe noi (23%), cumpărarea unei case la ţară (23%), izolarea termică (23%), reparaţii la instalaţiile sanitare sau electrice (31%), achiziţionarea unei centrale termice (16%), lucrări la acoperiş sau terasă (15%), construirea unei case (13%), reparaţii la structura de rezistenţă (11%), cumpărarea unui teren (9%) sau extinderea locuinţei actuale (8%). Când vine vorba de finanţare comportamentul românului este unul schimbător. Dacă în 2014 proiectele care vizau casa erau realizate majoritar din economii (45% în 2014), în acest an ponderile s-au schimbat. Aproximativ 37% din aceste investiţii sunt realizate printr-un împrumut de la bancă, 36% din aceste proiecte fiind realizate din economii.

„Dacă m-ar întreba cineva din străinătate cum locuiesc românii le-aş răspunde că sunt 7,5 milioane de gospodării în care rata proprietăţii este foarte ridicată, dar în care oamenii sunt extrem de nefericiţi. Locuinţa pentru aceştia este mai mult decât un adăpost, este centrul vieţii, locul în care aceşti oameni îşi organizează viaţa, îşi fac planuri, îşi construiesc viitorul şi îşi desfăşoară aproape toată viaţa. Dar acesta este supus unor uriaşe provocări, fiind foarte multe probleme care apasă astăzi asupra stocului de locuinţe. Asistăm, în primul rând, la o deteriorare accentuată a mediului locativ, nevoia de reparaţii la case şi blocuri în mediul urban situându-se la circa 40%, peste jumătate dintre aceastea fiind în necesitatea urgentă a unei schimbări“, a declarat Dr. Petre Dătculescu, directorul IRSOP, la lansarea studiului.

„Absenţa confortului este o problemă stringentă. Numai 33% dintre locuinţe au grup sanitar cu acces la baie sau duş, în plus asistăm la o serie de factori de mediu – precum este cazul zgomotelor, a poluării sau a promiscuităţii“, a mai arătat reprezentantul IRSOP.

Casele românilor, cutii de chibrituri

Un alt studiu, al Eurostat de această dată, trage un semnal de alarmă cu privire la cutiile de chibrituri în care locuim. Suntem 94,7% proprietari, mult peste media UE de 64,3%, însă locuim înghesuit. Avem o suprafaţă medie urbană de 40 de metri pătraţi, în timp ce media europeană este de 90 metri pătraţi în oraşele mari. Ne depăşesc inclusiv bulgarii, care au o medie de 70 mp, în timp ce ungurii au 60 mp în metropole şi 80 mp în oraşe mici. În Cipru, locatarii se „lăfăie“ în locuinţe cu suprafeţe medii de 144 de metri pătraţi.

Deşi împroprietărirea a ajutat populaţia, a blocat în cea mai mare parte dezvoltarea, deoarece blocurile au devenit imposibil de demolat având o asociaţie de proprietari, nu un singur deţinător.

Dimensiunea redusă a locuinţelor o găsim şi în zonele rurale, unde sunt multe case cu o suprafaţă de sub 50 mp. În judeţul Brăila un procent de 77,1% dintre locuitori trăiesc în astfel de case, judeţul fiind astfel regiunea cu cele mai mici locuinţe din UE.

În zona rurală găsim şi o pondere mare a sărăciei, care face ca majoritatea caselor să nu aibă baie şi WC în locuinţă.

La nivel naţional, ponderea caselor cu toaletă în curte este de 38,1%, dar sunt regiuni, precum Oltenia, unde procentul se ridică la 55,4%. În Bulgaria ponderea caselor fără WC la interior este de 26,4%.

Tinerii români locuiesc cu părinţii

O problemă este şi gradul de ocupare a locuinţelor. În 40% dintre locuinţe trăiesc între trei şi cinci oameni, iar în 5% dintre case găsim cel puţin şase persoane. La polul opus, adică locuinţele în care trăieşte o singură persoană, ponderea este de 22,1%, mult sub media UE de 31,8%. Din totalul caselor cu un singur ocupant, 59% sunt locuinţe cu proprietari de peste 65 de ani.

Situaţia nu este surprinzătoare dacă ne uităm la vârsta proprietarilor din ţara noastră, care a crescut cu şapte ani, de la 33,8 ani în 1994 până la 40,8 ani în 2014. Rata de îmbătrânire foarte ridicată ne-a apropiat de media UE, de 42,2 ani (de la 36,2 ani în 1994) şi este de aşteptat să depăşim în câţiva ani această medie. Vecinii au populaţii mai vârstnice decât noi, cu o medie de 43,2 ani în Bulgaria şi de 41,3 ani în Ungaria, în timp ce Germania este „campioana“ UE cu o medie de 45,6 ani.

Cauza principală a îmbătrânirii este prăbuşirea natalităţii, care a ajuns la nouă naşteri la mia de locuitori în 2013, mai mică decât media europeană de 10 naşteri la mia de locuitori. Numărul redus de naşteri şi migraţia au făcut ca populaţia României să scadă la 19,9 milioane în acest an, o scădere de două milioane de locuitori faţă de 1994, conform Eurostat. Iar perspectivele sunt sumbre, estimările pentru 2080 fiind de 16,3 milioane locuitori, adică o scădere de 18% din total în următorii 65 de ani.

Alături de suprafaţa redusă a locuinţelor, îmbătrânirea este un alt indicator al nivelului de trai redus din ţara noastră. În niciun stat european pensionarii nu mai câştigă la fel de bine ca persoanele active, însă noi ne remarcăm prin venituri care trimit majoritatea pensionarilor la limita subzistenţei sau direct în sărăcie.

Raportul Eurostat arată că „europenii trăiesc mai mult şi mai bine“, dar declaraţia nu se regăseşte şi în ţara noastră unde valoarea PIB pe locuitor este de 54% din media UE. Doar regiunea Bucureşti-Ilfov are un procent de 131% din media UE, în timp ce regiunea cea mai săracă, cea de Nord-Est, are doar 34%, iar Sud şi Sud-Est au 41%. În condiţiile în care locuinţele nu se vor înlocui cu unele noi şi mai mari prea curând, iar populaţia va continua să scadă şi să îmbătrânească, perspectivele României sunt sumbre.

SPUNE-TI PAREREA Capital - Comenteaza Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Postarea comentariilor se poate face in doua moduri:
  • Prin formularul de la finalul articolelor.
  • Prin intermediul contului de Facebook: în acest caz postarea comentariilor se face instant. Daca nu aveti deja cont de Facebook il puteti crea de aici https://ro-ro.facebook.com/
Echipa CAPITAL.
Capital - Comenteaza
Capital - Twitter
Capital - Google+
Transforma in PDF
Printeaza

EVZ

Economica.net

Ziare.com

AutoBild

Unica

Adevarul

Click

DZ

Animal Zoo

EVZ Monden

Capital - Articole similare

SPUNE-TI PAREREA Capital - Comenteaza Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Postarea comentariilor se poate face in doua moduri:
  • Prin formularul de la finalul articolelor.
  • Prin intermediul contului de Facebook: în acest caz postarea comentariilor se face instant. Daca nu aveti deja cont de Facebook il puteti crea de aici https://ro-ro.facebook.com/
Echipa CAPITAL.

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului, stergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit. Site-ul Capital.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

Nume: Prenume: Varsta: Email: Localitate: Judet: Telefon:


Sex: M / F




Ma abonez la newsletter
Sunt de acord cu termenii si conditiile concursului
* Toate campurile formularului sunt obligatorii