SE INTAMPLA ACUM!

Editoriale

Priorități imorale ale creșterii economice

Autor: capital.ro | luni, 18 ianuarie 2016 | 0 Comentarii

Mircea Coşea, Profesor universitar

Deşi abordată încă de pe timpul reverendului Thomas Malthus, problema cu iz filozofic a moralităţii actului economic a înregistrat un interes deosebit spre sfîrşitul secolului trecut odată cu apariţia lucrărilor lui Amartya Sen. Dezbaterile în literatura ecomomică occidentală asupra imoralităţii sau amoralităţii economice au fost punctate de teorii seducătoare ca cea a lui Marshall Mc Luhan care propăvăduia apariţia aşa numitului ” Village Global”, un spaţiu economic şi social mondial în care principiile morale ar fi impus înlocuirea conflictelor armate cu acoduri de tip gentelman agreement, ca cea a  ” economiei sociale şi solidare” ,ca cea a ”economiei eco-circulare sau cea a ”comerţului echitabil”.

Problemele crizei economice şi financiare internaţionale a şters interesul pentru această temă fiind considerată inutilă,  similară celei despre sexul îngerilor. Părerea care se impunea era aceea a analizei moralităţii economiei prin prisma inegalităţilor în sensul în care modelul neoliberal introdusese o distribuţie discriminatorie a produselor muncii atât la nivel individual , colectiv cât şi naţional. Se considera imoral actul economic generator de inegalitate, scopul moral al acestuia fiind tocmai asigurarea unei repartiţii echitabile a veniturilor şi eliminarea marilor decalaje în valorificarea rezultatelor activităţii economice.Un rol important în disiminarea acestei opinii l-au avut bine cunoscutele lucrări ale lui J. Stiglitz şi T. Piketty.

Adevărata problema a imoralităţii era însă cu totul alta. A apărut în contextul eforturilor de găsire a unor soluţii de contracarare a recesiunii prin găsirea unor soluţii prioritare de amendare a modelului creşterii economice cu noi ”motoare”  apte de funcţionare chiar în condiţii de austeritate şi cădere a pieţelor. Este perioada în care modelul neoliberal al pieţei globale se dovedeşte depăşit prin incapacitatea menţinerii trendului crescător al schimburilor internaţionale din perioada anterioară crizei ( 3,6% faţă de 7,7%).

Situaţia impune o revizuire a conceptului de creştere prin schimbare de priorităţi în direcţia reorientării efortului de finanţare spre crearea unor segmente de piaţă cu un tip de ofertă special, neinfluenţat de efectele crizei. Acest segment de piaţă privilegiat nu putea fi creat prin argumente economice ci numai geopolitice. Astfel, piaţa de tehnică militară a apărut ca un nou şi puternic motor de creştere economică prin crearea politică a unei cereri de armament în zone ”inflamate” de interesele geopolitice ale marilor puteri sub impulsul marilor producători de armament. Criza arătase că menţinerea artificială pe termen lung a consumului este imposibilă, cauzând fenomene de macro instabilitate şi de tensiuni sociale cu consecinţe letale asupra întregului sistem. Modelul de dezvoltare occidental bazat pe consumatorism de tip ”Welfare State” sau specific perioadei ”Trente glorieuses” avea nevoie de un alt motor de dezvoltare care trebuia să se caracterizeze prin exploatarea unei pieţe largi, sigure şi de durată, printr-o activitate de tip integrator cu extensii largi pe verticala şi orizontala circulaţiei factorilor de producţie, pe capacitatea producerii unei valori adăugate superioare mediei producţiei industriale, pe o pondere importantă a inputului de cercetare/dezvoltare şi pe posibilitatea creării monopolului pe producţie şi desfacere, ca şi pe un sistem de planificare şi reglementare a producţiei şi a pieţei.

Rezultatele acestei motor prioritar de creştere sunt extraordinare. În 2014, piaţa echipamentelor militare s-a situat la o valoare de 1776 miliarde de dolari, adică 2,3% din PIB la nivel mondial. Orientarea este şi ea vizibilă în sensul că volumul cheltuielilor pentru achiziţionarea de armament s-a micşorat în principalele ţări dezvoltate occidentale dar a crescut substanţial în ţările emergente sau cele din zone cu probleme de instabilitate geopolitică. Dacă cu zece ani în urmă Emiratele Arabe cheltuiau 1620 de dolari pe cap de locuitor pentru cumpărarea de armamanet în 2014 au cheltuit 2.336 dolari, Arabia Saudită  de la 1.002 la 2.356 dolari, China de la 16 la 141 iar India de la 13 la 38 dolari pe cap de locuitor.

Este clar că revenirea războiul rece încălzeşte economia dar cu temperaturi diferite de la ţară la ţară. Încălzirea va fi mai mare în ţările dezvoltate şi mai mică în ţările mai puţin dezvoltate. Pentru ţările dezvoltate occidentale ca şi pentru Rusia, războiul rece sau hibrid poate fi considerat un puternic motor de creştere. Pentru România poate fi un factor de stagnare sau chiar de involuţie economică. Totul depinde de înţelepciunea celor care conduc destinele ţării. Dacă efortul bugetar suplimentar de 2% va fi orientat spre dezvoltarea industriei militare naţionale şi spre recâştigarea locul bun pe care l-a avut cândva în exportul mondial atunci, războiul rece va fi şi la noi un  factor de încălzire a economiei. Dacă, nu, atunci ne va răci şi mai rău economia.

Poate cititorul se va întreba dacă este moral să încerci să rezolvi problemele de criză ale economiei mondiale prin creşterea producţiei şi vânzării de produse militare. Nu, nu este moral dar să nu fim naivi să credem că economia este morală.

Acest articol a fost publicat în al treilea număr al revistei Capital, din 18-24 ianuarie 2016

SPUNE-TI PAREREA Capital - Comenteaza Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Postarea comentariilor se poate face in doua moduri:
  • Prin formularul de la finalul articolelor.
  • Prin intermediul contului de Facebook: în acest caz postarea comentariilor se face instant. Daca nu aveti deja cont de Facebook il puteti crea de aici https://ro-ro.facebook.com/
Echipa CAPITAL.
Capital - Comenteaza
Capital - Twitter
Capital - Google+
Transforma in PDF
Printeaza

EVZ

Economica.net

Ziare.com

AutoBild

Unica

Adevarul

Click

DZ

Animal Zoo

EVZ Monden

Capital - Articole similare

Editoriale

28 iunie 2016

Uniunea Europeană după Brexit

Editoriale

27 iunie 2016

Economia fotbalului la Euro

SPUNE-TI PAREREA Capital - Comenteaza Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Postarea comentariilor se poate face in doua moduri:
  • Prin formularul de la finalul articolelor.
  • Prin intermediul contului de Facebook: în acest caz postarea comentariilor se face instant. Daca nu aveti deja cont de Facebook il puteti crea de aici https://ro-ro.facebook.com/
Echipa CAPITAL.

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului, stergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit. Site-ul Capital.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.