Situaţia macroeconomică a ţării este printre cele mai bune din ultimii 27 de ani, dar există riscuri mai mari, a afirmat Isărescu, luni, în cadrul Forumului Pieţei Financiare, organizat de Asociaţia Română a Băncilor, eveniment la care a participat şi prim-ministrul, Sorin Grindeanu.

Discursul susţinut de Mugur Isărescu, guvernatorul BNR:

„Cum am putea să caracterizăm situaţia economico-financiară a României? Nu am văzut niciodată, în 27 de ani, o situaţie macroeconomică mai bună, dar nici riscuri mai mari. Nu este o contradicţie, nu este un conflict. Riscul unei căderi este mai mare şi efectele sunt mai mari, atunci când ajungi acolo sus. Trebuie să ne asumăm riscuri cu o prudenţă mai mare. Sunt riscuri mai mari, pe care trebuie să vă luaţi inima în dinţi şi să le administraţi mai bine. Situaţia financiară a băncilor s-a întărit. Se poate vorbi de un restart al creditării. Am putea gândi astfel: cu un mix chibzuit de politici pe care ne străduim să îl asigurăm, modul de creştere economică ar putea fi preluat de creditare. După o criză financiară reluarea creditării nu se face prima, iar creşterea nu se face pe creditare. Faptul că am avut în ultimii ani o descreştere a intermedierii financiare nu este departe de un scenariu financiar european şi mondial. Pe măsură ce politicile fiscal bugetare şi monetare vor deveni mai puţin stimulative, creştere se va putea face pe creditare. Însă trebuie să vedem care este starea sistemului financiar-bancar. Băncile nu pot lucra în afara credibilităţii. Şi chiar dacă vă supăraţi trebuie să vă recâştigaţi credibilitatea care s-a erodat în ultimii ani. Depăşirea crizei din România s-a făcut fără ca vreo bancă să apeleze la ajutoare fiscale. În România numai acţionarii au majorat capitalul. În prezent, solvabilitatea băncilor este foarte mare, circa 18%. Economisirile din România sunt mai mari decât creditele date de bănci, în România. Aveţi exces de lichiditate şi stabilitatea cursului. Mare lucru! Dobânzile sunt scăzute. Nu se mai poate spune că avem un credit scump şi cu toate acestea creditul nu zburdă. Înseamnă că alţi factori îi împiedică.

Un alt factor este curăţirea portofoliului de creditele neperformante. În total porfofoliu s-a dus la circa 6%. Şi avem o structură mai sustenabilă a creditului- mai puţin credit în valută şi mai mult în lei. Am scăpat de riscul creditului în valută luat de oamenii care aveau veniturile în lei, fără să-l omorâm. Am scăpat fără a elimina creditul în valută fiindcă, de exemplu exportatorii au venituri în valută.

 

Avem o problemă la creditul în valută – marile companii din România, de regulă, se împrumută din străinătate. Şi avem două cifre care se bat cap în cap: datoria privată foarte mare şi creditul neguvernamental foarte mic.

Ce avem de făcut? Fiţi mai activi! Trebuie să recâştigaţi încrederea publicului mai ales după aceste campanii. Nu vă aşezaţi pe o ureche că aşa este peste tot în lume. A fost o perioadă grea, de criză financiară când sistemele financiar bancare au fost criticate. Şi aici educaţia financiară este importantă. Educaţia financiară trebuie să înceapă chiar cu noi, cu bancherii, cu omul dumneavoastră de la ghişeu. Dacă omul de la ghişeu este supraîncărcat, post plătit, vă daţi seama ce mesaj trimitem. De asemenea, cultivarea clientului.

Dacă nu aveţi profitabilitate, normele UE vă cer să întăriţi capitalul. Numai din plăţi şi schimburi valutare nu aveţi cum să faceţi profit. Trebuie să daţi credite! Trebuie să daţi credite mai multe şi în condiţii de prudenţă. Adică trebuie să vă cultivaţi clienţii. Să nu-i mângăiaţi pe creştet, dar nici să nu le întoarceţi spatele. Mulţi clienţi nu sunt bancabili. Fiindcă legea societăţilor comerciale a rămas la nivelul anului 1991. Direcţia este clară- trebuie să mergem către IMM, dar acestea sunt slab capitalizate. Este o capcană. Regulile fiscale trebuie să fie mult mai clare.

O altă problemă- ieşiţi din capcana litigiilor în instanţă. O bancă care are prea multe litigii trebuie să-şi majoreze capitalul, conform normelor europene. Trebuie să găsiţi metodele de a negocia cu clienţii. Normele UE sunt făcute astfel încât să nu mai puteţi sta cu spatele la clienţi.

Trebuie să clarificăm lucrurile, domnule prim-ministru, în ceea ce priveşte cadrul legal al activităţii bancare din România. Cine se ocupă de protecţia cumpărătorului de servicii financiar-bancare? Ţările în care banca centrală se ocupă de protecţia cumpărătorului de servicii financiar-bancare sunt cele în care banca centrală nu se ocupă de supraveghere. Noi trebuie să cerem băncilor să recupereze banii şi să nu dea credite imprudente. Aici trebuie clarificări. Altfel se ajunge la dominaţia unor idei total hazlii: bănciile sunt imorale etc. Băncile nu sunt societăţi de caritate. Ele dau credite ca să obţină banii înapoi. Cum să duci banii de la deponenţi către creditare? Europa se îndreaptă către modelul anglo-saxon: scăderea rolului băncilor şi creşterea rolului pieţelor de capital”.