CITEŞTE ŞI

Eveniment

În București-Ilfov veniturile încep să se apropie de Europa

Autor: |

BANI Românii câştigă tot mai mult, fie că vorbim despre salariaţi sau de liber profesionişti. În unele cazuri chiar se poate discuta de sume demne de UE. Cât de mulţi sunt cei bine plătiţi şi cât de sustenabile sunt creşterile, este o discuţie separată.

Dacă mergeţi în vacanţă în statele din vestul continentului şi vă daţi seama că nu vă mai frapează la fel de mult diferenţele de preţuri, sunt două răspunsuri posibile (şi cel mai probabil sunt valabile amândouă într-o anumită măsură): fie preţurile din România au crescut, fie veniturile noastre s-au majorat şi ne permitem mai multe, uneori fără să ne dăm seama.

La finele anului trecut, de pildă, salariul mediu net pe economie a trecut, pentru prima oară în istorie, pragul de 500 de euro. Mai exact, 2.354 de lei în decembrie 2016, respectiv puţin peste 520 de euro. Știm cu toţii că în ultima lună se raportează, din cauza primelor şi bonusurilor, cele mai mari lefuri din an. Însă nivelul atins atunci a fost păstrat în mare măsură şi în ianuarie, când a coborât uşor până la 2.300 de lei (adică undeva la 505 euro). Chiar dacă ar putea fi de „vină“ tot primele (unele companii le plătesc eşalonat), este cert că majorarea salariului minim pe economie, de la 1.250 la 1.450 de lei începând cu 1 februarie, va face ca veniturile angajatului mediu să rămână la o cotă asemănătoare, dacă nu chiar să crească.

Și câştigul mediu lunar pe gospodărie a evoluat semnificativ în ultimii ani. Astfel, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică (INS), în trimestrul al treilea din 2016, acesta se situa la 2.708 lei (sau 1.025 de lei pe persoană). În moneda europeană, sumele de mai sus echivalează cu circa 600, respectiv circa 225 de euro. În trimestrul al treilea din 2012, puţin după ieşirea din criză, veniturile medii pe gospodărie erau de 2.080 de lei (460 de euro), iar pe persoană de 725 de lei (160 de euro). Asta în timp ce în plin boom economic, în perioada iulie-septembrie 2008 (de când datează ultimele informaţii disponibile), acestea se situau la 1.836 de lei pe familie (500 de euro), respectiv la 630 de lei pe individ (170 de euro).

Din ce în ce mai mult

Ce înseamnă asta? Înseamnă, de exemplu, că un salariat primeşte de două ori mai mulţi bani, în euro, faţă de momentul în care am intrat în Uniunea Europeană în urmă cu zece ani. Ce-i drept, nici euro nu mai e ce a fost, respectiv moneda europeană s-a devalorizat şi ea destul de mult faţă de nivelul de acum un deceniu. Și nici preţurile din România, fie ele şi în euro, nu mai sunt ca în 2006-2007 (cu excepţia celor din zona imobiliarelor). Totuşi, este evidentă atât o creştere a puterii de cumpărare, cât şi o apropiere treptată de veniturile din UE.

Iar pentru cei care nu cred, iată ce spun statisticile Eurostat referitoare la veniturile nete pe cap de locuitor referitoare la România: în 2005 acestea se situau la 175 de euro pe lună, iar în 2013 (de când sunt ultimele date disponibile) ajunseseră la 400 de euro pe lună. Evident că aţi sesizat anumite inadvertenţe faţă de datele oferite de INS. Pentru că explicarea lor este ceva mai complicată, să le lăsăm la o parte şi să luăm în seamă doar tendinţa, care este evident una de creştere semnificativă, indiferent de sursa statisticilor.

Bucureşti vs. restul ţării

Dar şi mai interesant este atunci când ne aplecăm şi mai tare asupra informaţiilor oferite de instituţia din Bruxelles şi observăm că în regiunea Bucureşti-Ilfov câştigurile nete lunare încep să semene cu cele din unele membre vechi ale UE. Astfel, în 2013 acestea erau de 785 de euro pe cap de locuitor. Spre comparaţie, în Attica (regiunea care cuprinde Atena şi periferiile sale şi care este cea mai dezvoltată din Grecia) veniturile lunare per capita erau de 1.050 de euro, în şase regiuni din sudul Italiei (incluzând Sicilia, Calabria şi Campania) variau între 950 şi 1.050 de euro lunar, în regiunile spaniole Andaluzia şi Extremadura se cifrau la 865 de euro, respectiv 825 de euro pe locuitor, în timp ce în şase din cele şapte regiuni portugheze erau cuprinse între 730 şi 890 de euro.

Bucureştenii şi ilfovenii aveau la aceeaşi dată (2013) venituri relativ comparabile cu cele ale slovenilor (care câştigau 900 de euro pe lună în medie) şi cu doar o cincime mai mici decât ale ciprioţilor, unde erau de 1.025 de euro pe lună. Iar luând în calcul că în ultimii ani veniturile românilor au crescut în ritm mai alert decât ale celorlalţi europeni, e foarte posibil ca diferenţele să se fi estompat între timp.

Nu trebuie uitat nici că, în acelaşi an 2013, veniturile medii în regiunea Vest (Timiş Arad, Caraş-Severin, Hunedoara) erau de 460 de euro pe lună pe cap de locuitor, faţă de 400 de euro în regiunea maghiară de dincolo de graniţă (Dél-Alföld, cuprinzând Szegedul şi zonele învecinate). Din păcate, când luăm în calcul celelalte situaţii nu prea avem cu ce să ne mândrim. Cu venituri medii per capita cuprinse între 285 de euro în Nord Est şi 390 de euro în Centru în 2013, regiunile României se numărau printre cele mai sărace din Europa, fiind „depăşite“ la acest capitol doar de cele bulgăreşti, cu venituri cuprinse între 200 şi 325 de euro.

De la cer la pământ

Dar discrepanţele de venituri nu se înregistrează doar la nivel regional. Chiar dacă ne bucurăm când vedem că media creşte, nu putem să trecem cu vederea că ea este încă formată dintr-un număr destul de mic de persoane cu venituri mari, comparabile cu cele din UE, şi din mulţi români care câştigă salariul minim pe economie sau puţin peste acesta. Potrivit unor informaţii date publicităţii în urmă cu aproape un an de către Ministerul Muncii, la acel moment 44% din angajaţi câştigau sub 1.000 de lei net (respectiv sub 225 de euro) pe lună. Aproape 28% din salariaţi se încadrau în categoria 1.000-1.700 de lei lunar (225-380 de euro), iar 19% primeau pe card între 1.700 şi 3.000 de lei pe lună (adică între 380 şi 675 de euro). Numai 4% aveau între 3.000 şi 4.000 de lei (675-900 de euro), 3% câştigau între 4.000 şi 6.000 de lei (900-1.350 de euro), 1,4% între 6.000 şi 10.000 de lei (1.350-2.250 de euro) şi numai 0,7% treceau de pragul de 10.000 de lei net.

„Este evident că noi, cei care câştigăm peste 1.000-1.500 de euro net pe lună, şi cei care primesc la sfârşitul lunii 235 de euro după majorarea salariului minim trăim în două ţări diferite. Ei se chinuie să-şi drămuiască cheltuielile şi se uită la fiecare leu, în timp ce noi ieşim la restaurante unde se mănâncă friptură de vită argentiniană şi ne planificăm concedii la Mediterana şi city-break-uri în Occident“, spune Paul, manager de vânzări la o multinaţională din Capitală.

Răbdare şi educaţie

Soluţia pentru a nivela aceste diferenţe majore nu este, din păcate, simplă. Creşterile de lefuri din sectorul bugetar nu pot merge la nesfârşit fără a depăşi pragul maxim de deficit. Cât despre presiunea pusă pe sectorul privat prin majorarea salariului minim, nici aceasta nu funcţionează decât până la un anumit punct. În momentul în care costurile cu forţa de muncă vor depăşi un anumit nivel fără a se înregistra şi o creştere măcar similară de productivitate, angajatorii fie vor fi nevoiţi să închidă afacerea (eventual să o mute în zone cu lefuri mici), fie vor apela la automatizarea producţiei. În ambele cazuri, asta înseamnă şomaj.

Aşa că singurul remediu, însă cu efecte vizibile doar pe termen mediu şi lung, este ca forţa de muncă autohtonă să devină tot mai calificată şi să fie angrenată în sectoare cu valoare adăugată mare. Starea actuală a sistemului educaţional nu ne lasă, din păcate, să fim prea optimişti. Potrivit unei recente declaraţii a lui Eric A. Hanushek, profesor la universitatea americană Stanford, elevii de 15 ani din Romania au, conform ultimelor teste PISA, printre cele mai slabe performanţe la matematică şi ştiinţe din Uniunea Europeană. „La 15 ani după ce România va egala performanţele sistemului de educaţie din Slovacia la testele PISA, veniturile angajaţilor români vor creşte în fiecare an cu 15%“, a spus Hanushek. Până atunci, însă, va trebui fie să ne mulţumim cu firimituri, fie să acceptăm că doar unii dintre noi merită să câştige ca afară, fie să acceptăm efectele neplăcute ale majorărilor nesustenabile de salarii.

 

785 de euro era venitul mediu net pe lună în regiunea Bucureşti-Ilfov în 2013, arată Eurostat. Suma era comparabilă cu cea din regiuni din Italia, Spania, Portugalia sau Grecia, asta fără a lua în calcul puterea de cumpărare mai mare din România

 

5% din angajaţii români câştigau în primăvara lui 2016 peste 900 de euro net pe lună, arată datele Ministerului Muncii. Având în vedere creşterile de lefuri  din ultima perioadă, numărul lor  probabil s-a majorat, însă ei reprezintă încă o minoritate

SPUNE-TI PAREREA Capital - Comenteaza Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Postarea comentariilor se poate face in doua moduri:
  • Prin formularul de la finalul articolelor.
  • Prin intermediul contului de Facebook: în acest caz postarea comentariilor se face instant. Daca nu aveti deja cont de Facebook il puteti crea de aici https://ro-ro.facebook.com/
Echipa CAPITAL.
Capital - Comenteaza
Printeaza

EVZ

Economica.net

Ziare.com

AutoBild

Unica

Adevarul

Click

DCNews

Agrointeligenta

DZ

Animal Zoo

EVZ Monden

Capital - Articole similare

SPUNE-TI PAREREA Capital - Comenteaza Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Postarea comentariilor se poate face in doua moduri:
  • Prin formularul de la finalul articolelor.
  • Prin intermediul contului de Facebook: în acest caz postarea comentariilor se face instant. Daca nu aveti deja cont de Facebook il puteti crea de aici https://ro-ro.facebook.com/
Echipa CAPITAL.

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului, stergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit. Site-ul Capital.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

FACEBOOK
evz.ro
loading...