În 2017, revenirea preţurilor la petrol a antrenat cu sine şi o scumpire la gaze. Prin urmare, ruşii au mărit preţurile, iar Romgaz şi Petrom au recucerit piaţa românească. Acest lucru se poate vedea şi din rezultatele semestriale, +41% la profit şi + 49% la producţie, în cazul Romgaz, respectiv + 10% la vânzări şi + 300% la profit, pentru Petrom. Consumul României de gaz a crescut cu 15% în primele şase luni ale acestui an.

În schimb, pentru piaţa de gaz, 2017 a fost un punct de cotitură. La 1 aprilie, Autoritatea Naţională pentru Reglementare în Energie (ANRE) a decis să liberalizeze în totalitate piaţa de achiziţie a gazului pentru consumatorii casnici. Adică preţul la care furnizorii de pe piaţa reglementată achiziţionează marfa a devenit liber, în funcţie de jocul cererii şi ofertei, fără a mai fi impus de ANRE. Acesta a fost un eveniment foarte important, practic o premieră în energie. În cazul electricităţii, piaţa este încă, în procent de 10%, reglementată, până la 1 ianuarie 2018.

Liberalizarea pieţei a fost declarată anticipat, termenul iniţial asumat în faţa FMI şi UE fiind 2021. Pentru că preţul de piaţă al gazului era favorabil, şi pe trend de scădere, ANRE şi Ministerul Energiei au decis să devanseze calendarul. La acea dată, marii furnizori, precum ENGIE şi E.ON., fiind împotriva liberalizării, declarau la unison că nu este momentul şi că gazele se vor scumpi până la 50%.

68-70 de lei/MWh este prețul tranzacțiilor în prezent, interval constant de cinci luni

Pe acelaşi ton se pronunţa şi deputatul PSD Iulian Iancu, şeful Comisiei de Industrii şi Servicii din Camera Deputaţilor, care avertiza că facturile românilor „vor urca la cer“. Ce s-a întâmplat în realitate, după liberalizare? Nimic din toate de mai sus. În primele săptămâni de după liberalizare, preţul de piaţă al gazului a urcat cu 20%, de la 60 de lei/MWh la 72 de lei/MWh. Apoi, numărul de tranzacţii a început să se înmulţească iar preţul, culmea, să scadă. În prezent, se fac tranzacţii la 68 – 70 de lei/MWh, interval constant de preţ de cinci luni.

 

„În primele zile ale lunii iunie, s-a tranzacţionat un volum de gaze mai mare decât cantităţile tranzacţionate în lunile ianuarie –aprilie la un loc. Bursa este folosită tot mai mult pentru încheierea de contracte. Preţul pe bursă a scăzut la 68 de lei, adică sub pragul de 72 de lei/MWh – preţul de referinţă din anul trecut“, spunea Niculae Havrileţ, preşedintele ANRE. Cu alte cuvinte, preţurile au găsit un echilibru. În perioada următoare, acest nivel poate creşte puţin, având în vedere că intrăm în sezonul rece, cererea de gaze devine mai mare, plus că, la extracţia din depozite, preţul gazului include şi un plus de 18 lei, tarif de înmagazinare. „E cum anticipasem, preţurile s-au format în jurul preţului de piaţă liberă anterior liberalizării. Piaţa trebuie monitorizată şi armonizate reglementările cu evoluţia ei“, a precizat şi Virgil Metea, director Romgaz.

Scumpirea gazului, în stand by

În perioada 1 aprilie – 1 octombrie, ANRE a monitorizat preţurile de achiziţie a gazului făcute de marii furnizori pentru casnici, ENGIE şi E.ON, şi ar fi trebuit să anunţe preţurile pentru următorul semestru. Practic, este prima modificare de preţ final de la liberalizare, pentru că, la 1 aprilie, nu au existat efecte în factură. Iniţial, vicepreşedintele ANRE Emil Calotă anunţase că va exista o scumpire de 5 – 6% în preţul final.

Însă Autoritatea a amânat luarea unei decizii, motivând că mai are de calculat impactul preţurilor de bursă, dar şi cel al înmagazinării. Anterior, partidul de guvernământ, PSD, a acuzat conducerea ANRE că a decis arbitrar scumpirea curentului cu 6-8% pentru gospodării, de la 1 octombrie (a doua majorare din acest an), anunțând constituirea unei comisii de anchetă care să verifice cum au fost stabilite preţurile la gaze şi electricitate în ultimii ani. 

Chiar dacă preţul de achiziţie al gazului pentru populaţie este liberalizat de la 1 aprilie, ANRE mai are atribuţii pe preţul final până în 2021. Preţul final al gazului este format în proporţie de 50% din preţul mărfii, 30% din tarife de distribuţie, restul fiind tarife de transport, stocare şi marja furnizorului. Piaţa gazului pentru firme este liberalizată încă din 2014. În prezent, toate tranzacţiile de piaţă se fac pe Bursa Română de Mărfuri, însă acest lucru ar urma să se schimbe în urma unei iniţiative legislative al Comisiei de Industrii şi Servicii, care vrea ca tranzacţiile cu gaze să se transfere în proporţie de 70% pe OPCOM, platforma actuală de tranzacţionare a energiei electrice, aflate în subordinea Transelectrica.