După cinci ani de la preluarea managementului de către un manager specializat, Fondul Proprietatea s-a listat la London Stock Exchange (LSE). O mișcare care ar fi trebuit făcută de acum câțiva ani, când Franklin Templeton Investments, managerul de fond, încerca să ducă FP la cota Bursei din Varșovia, și care va aduce mai multă expunere Fondului și companiilor românești. Conducerea FP speră că vor veni și mai mulți investitori instituționali internaționali în acționariat, astfel încât și cotația să urce.

Rolul inițial al Fondului era de despăgubire a foștilor proprietari, cu averi naționalizate de regimul comunist, însă marea majoritate a celor care au primit acțiuni FP în perioada 2006 – 2011 nu se mai regăsesc astăzi în acționariat. Și abia în ultimul an putem spune că aceștia și-ar fi putut recupera integral sumele calculate inițial pentru despăgubire (la 1 leu pe titlu), printr-o combinație de dividende, returnare de capital social și vânzare de acțiuni în piață. În perioada administrării Franklin Templeton, acționarii FP au primit în total, în perioada 2006 – 2014, 0,29 lei pe acțiune. Cotația FP la BVB este de peste o,8 lei pe titlu în ultimele 11 luni, în prezent ridicându-se la peste 0,91 lei, nu mult sub valoarea nominală de 0,95 lei sau sub cea a activului net de 1,17 lei.

Din păcate, foștii proprietari au vândut masiv în perioada anterioară listări la BVB, iar sumele primite au fost mult mai mici decât valoarea nominală. FP rămâne însă cel mai mare fond închis de investiții de la noi, cu câteva participații foarte valoroase, precum cea de la OMV Petrom, cea de la Hidroelectrica sau cea de la Romgaz, iar intrarea în „liga mare” de la Londra va atrage atenția asupra activelor românești. Cel mai probabil, nu vom asista la un nivel de tranzacționare foarte mare la LSE pentru titlurile FP, dar oricum va intra și mai mult în atenția fondurilor străine de investiții.

Avem nevoie de listări

FP s-a listat la Londra prin certificate de depozit global (GDR), care includ câte 50 de acțiuni nominale, iar tranzacționarea se va realiza în dolari americani. Valoarea din prima zi de tranzacționare a fost de 11,5 dolari pe GDR, banca depozitară fiind Bank of New York Mellon. Fondul a intrat direct în top cinci al celor mai mari fonduri închise listate la Londra pe segmentul Specialist Fund Market, cu o valoare a activului net de peste 2,9 miliarde euro. FP va avea și cel mai mare discont la tranzacționare, de 20,8%, mult peste fondul de pe locul secund, Alliance Trust Plc, cu -12,8%.

În portofoliul FP se găsesc încă participații importante nelistate, precum cea de la Hidroelectrica, care are o valoare estimată de aproximativ 500 milioane euro. Hidroelectrica ar fi trebuit să se listeze de anul trecut, însă așteptările celor de la Franklin Templeton sunt pentru 2016. De asemenea, CE Oltenia, Poșta Română, Administrația Porturilor Maritime, Aerioporturi București și Salrom sunt alte participații ce ar trebui să ajungă la cota BVB sau să fie privatizate în următoarea perioadă.

Dragoș Andrei, consilier de stat și reprezentantul Premierului, a declarat că în portofoliul statului român se află circa 1.200 de companii care sunt analizate în vederea privatizării sau listării, iar Guvernul se concentrează pe acest proiect, ca și pe restructurarea sectorului energetic, care are influență asupra multor domenii de activitate. Declarația referitoare la programul de privatizare a fost susținută și de Sorin Mândruțescu, președintele Comitetul Reprezentanţilor FP, care a discutat recent cu premierul pe această temă. Din păcate, promisiunile autorităților sunt greu de luat în considerare, foarte puține dintre acestea fiind materializate în ultimii zece ani. „Listarea la Londra ar trebui să mărească numărul acționarilor străini din FP, să ducă la aprecierea cotației și, mai ales, să îi convingă pe investitorii străini că România este o zonă atractivă pentru investiții“, spune Greg Konieczny, CEO și manager de fond la FP. Interesul străinilor față de companiile din țara noastră a crescut în ultimul timp, după cum declară și Mark Mobius, președintele executiv al Templeton Emerging Markets, însă numărul rapoartelor de analiză asupra companiilor românești din martie anul acesta, de 389 rapoarte, este mai mic decât cel din Ucraina (412), Nigeria (447) ori Pakistan (502). Cu alte cuvinte, mai e mult până departe. Sau măcar până la primirea statutului de piață emergentă.