PUBLICAȚIILE NOASTRE:

Macro

FMI, mai pesimist față de șansele de creștere ale economiei românești

Autor: Aurel Dragan | vineri, 17 octombrie 2014 | 23 Comentarii

Economia României se află în recesiune tehnică, iar estimările instituțiilor internaționale trec prin revizuiri negative. Dacă evoluția descrescătoare se confirmă, riscul unui nou an cu recesiune nu este exclus.

Fondul Monetar Internațional (FMI) a redus estimarea de creștere economică pentru România în 2014. Instituția internațională, ca de altfel majoritatea analiștilor și economiștilor, revizuiește prognozele cel puțin o dată pe an, iar estimările nu sunt de regulă atinse. Totuși, așa cum precizează și reprezentanții FMI, predicțiile arată cu destulă acuratețe trendul pe care se află o economie, chiar dacă nu sunt atinse cifrele din raport.

În ultimul raport, FMI consideră că România va avea o creștere economică de 2,4% în acest an, după ce anunțase, în comunicatul din iulie, că avansul PIB va fi de 2,8%. Se pare că discuțiile din iulie avute cu reprezentanții români au fost prea optimiste, mai ales că revizuirea de la mijlocul anului reprezenta o majorare față de prognoza de la începutul anului, când se indica o creștere de doar 2,2%.

De aici și discuțiile apărute în spațiul public, fiecare oficial având posibilitatea să își aleagă ce bază de raportare dorește, adică revizuire pozitivă sau negativă.

Dacă ne uităm la trendul pe care prognozele FMI le indică, așa cum se spune că ar trebui privite estimările, putem spune că economia țării noastre „se dă în leagăn“. Adică, ba arată că merge în sus, ba se duce brusc în jos. În fapt, cam așa și arată economia. Deși pornește cu baze relativ bune din anul precedent, pe parcurs apar o mulțime de probleme care nu doar că stopează avansul, dar îl și transformă în scădere. Probleme care, de cele mai multe ori, sunt create de cei care ne conduc și mai rar de turbulențele din exterior.

Spre exemplu, anul acesta a consemnat apariția unor accize noi (cum sunt cele de la combustibili, care afectează pe toată lumea, și companiile din sectorul privat și populația, dar și bugetul de stat) și majorarea altora. Sau taxa pe stâlp ori nivelul de curs la care au fost calculate accizele. Guvernul, în goana după bani, a considerat că populația și companiile au suficiente rezerve pentru a achita dări noi, numai că realitatea s-a dovedit a fi mult diferită. Vânzările de combustibili (ca și cele de energie în general, gaze și electricitate) s-au diminuat, principalii consumatori - companiile de transport - preferând să alimenteze din alte țări atunci când au posibilitatea. În consecință, au scăzut și încasările la buget.

Haos fiscal și investiții reduse

„Taxa pe stâlp“ a generat haos în contabilitatea companiilor și are potențialul de a bloca o serie de investiții. Între timp, oficialii, prin cei ai Ministerului Finanțelor, au declarat că intenționează să micșoreze taxa de la 1,5% la 1% din valoarea bunurilor, pe motiv că încasările din acest impozit sunt mai mari decât cele estimate. Însă haosul provocat blochează, după cum spuneam, investițiile, dat fiind că este mai dificil pentru companii să își facă bugetele pentru anii următori.

Dacă adăugăm și nivelul foarte redus de investiții publice de anul acesta, nu mai este cazul să ne mirăm că prognozele sunt pe un trend negativ. Cu consumul privat doar în ușoară revenire, industria și exporturile nu sunt capabile să susțină o creștere economică de două procente, în lipsa unor investiții în infrastructură, cu efecte directe în activitatea companiilor private, și a stabilității fiscale.

Numai că Guvernul a preferat să mențină un deficit bugetar foarte redus prin tăierea investițiilor, ca să aibă fonduri pentru diferite pomeni electorale, iar discuțiile despre reducerea unor taxe (precum cea de la CAS) indică o posibilă majorare a altor impozite anul viitor.

Evoluția negativă a economiei este confirmată, până acum, de recesiunea tehnică în care ne aflăm după două trimestre succesive de scădere. Urmează să aflăm și în ce direcție vor revizui Banca Mondială și Comisia Europeană prognozele de creștere pentru anul acesta (prognozele de toamnă ale acestor instituții nu sunt încă publicate). Anterior, estimările acestor instituții au fost pozitive, după modelul FMI. Din păcate, indicatorii macroeconomici s-au schimbat, așa că așteptările sunt pentru revizuiri în jos. Cea mai bună prognoză va fi cea a INS, care va anunța evoluția din trimestrul al treilea în aproximativ o lună. Dacă aceasta va fi tot de scădere față de trimestrul anterior, avem toate șansele să avem un nou an de descreștere a PIB.


SPUNE-TI PAREREAAcum poti comenta si prin intermediul
contului de facebook. DETALII >>

EVZ

Economica.net

Ziare.com

AutoBild

Unica

Adevarul

Click

DZ

Animal Zoo

EVZ Monden

spune-ti parerea Acum poti comenta si prin intermediul
contului de facebook. DETALII >>

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului, stergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit. Site-ul Capital.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.