"În Ordonanţa salarizării nu există nicio diminuare a niciunui salariu în România. Este şi un articol ferm în Ordonanţă care prevede că nimeni nu va avea o diminuare de salariu. Încercăm prin acest cadru să uniformizăm salariile şi să eliminăm inechităţile din sistem (…) Impactul net pentru 2016 este de 300 de milioane de lei. Avem aceşti bani. Pentru anul următor, impactul este de peste două miliarde de lei", a explicat Dragu.
Potrivit acesteia, impactul brut pentru 2016 este de 500 de milioane de lei, însă o parte din aceşti bani se întorc la stat sub formă de impozite şi taxe, astfel încât impactul net este de 300 de milioane de lei.
Ministrul Finanţelor a explicat că nu se ia în calcul modificarea ţintei de deficit bugetar pentru acest an, pentru a fi încadrate şi aceste cheltuieli.
Ca sursă pentru finanţarea majorărilor salariale, ministrul Finanţelor a confirmat propunerea Guvernului de majorare a dividendelor acordate de companiile de stat, însă numai în acele cazuri în care nu există proiecte de investiţii care să absoarbă profiturile respective. "În cazul întreprinderilor publice care au posibilitatea de a face plăţi de dividende mai mari de 50%, aşa cum prevede legea, şi nu au proiecte de investiţii, am făcut această recomandare să crească procentul de dividende acordate acţionarului majoritar, respectiv statului român. Sunt companii care au resurse financiare şi nu au proiecte de investiţii. Şi un acţionar privat analizează în ce măsură compania poate transfera dividende astfel încât să nu îi pericliteze dezvoltarea pe termen mediu", a explicat Anca Dragu.
În ceea ce priveşte legea privind indemnizaţiile pentru mame, ministrul Finanţelor a declarat că, din păcate, aceasta nu prevede şi sursa de finanţare pentru implementare. "Dar noi vom urmări în ce măsură avem economii sau încasări peste program astfel încât să putem face loc acestui proiect legislativ în bugetul pentru a doua parte a anului 2016", a explicat Anca Dragu.
Proiectul privind salarizarea în sistemul bugetar nu rezolvă marile discrepanţe în salarizarea personalului din acest sector, potrivit Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI) care anunţă, într-un comunicat remis marţi AGERPRES, că membrii săi vor recurge la toate formele de luptă sindicală.
Potrivit FSLI, salariile 'umilitoare' propuse pentru debutanţi sunt 'un îndemn' pentru tinerii performanţi să fugă de învăţământ în timp ce învăţătorii şi educatoarele cu studii medii riscă să rămână la acelaşi nivel pentru o perioadă nedefinit de mare, în urma aplicării noului act normativ privind salarizarea bugetarilor.
Reprezentanţii Consiliului Naţional Tripartit pentru Dialog Social discută marţi, într-o şedinţă la Ministerul Muncii, proiectul de Ordonanţă de Urgenţă a Guvernului privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.
Potrivit notei de fundamentare a proiectului de act normativ, documentul urmăreşte eliminarea suprapunerilor salariale datorate creşterii salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, care a condus la suprapunerea primelor 24 de clase de salarizare din Legea-cadru nr.284/2010, eliminarea nivelurilor diferite de salarizare pentru aceeaşi funcţie, în cadrul aceleiaşi instituţii, eliminarea egalizării salariilor pentru persoane cu vechime în muncă diferită, eliminarea suprapunerilor salariale pentru angajaţii care au studii diferite (studii superioare, studii medii, studii generale), precum şi stabilirea şi calcularea salariilor în baza unui singur act normativ.
Astfel, raportul între salariul de bază minim şi cel maxim în sectorul bugetar va fi de 1 la 12. Cel mai mic salariu de bază va fi de 1.250 lei, pentru funcţii cu studii medii şi generale, iar cel mai mare de 15.000 lei, pentru funcţia cu cea mai mare responsabilitate în stat. Salariile de bază pentru fiecare funcţie vor fi stabilite, în raport de studii, grade/trepte profesionale şi gradaţii. Promovarea în grade/trepte profesionale se va face de regulă pe un post vacant, din 3 în 3 ani, sau conform unor reglementări din statutele proprii.
De asemenea, în nota de fundamentare se precizează că avansarea în gradaţii se va face din 5 în 5 ani, cu excepţia primei gradaţii care se va acorda după 3 ani. AGERPRES
