"Referitor la cazul celor 25 de kilograme de brânză de vaci contaminată cu E-coli, precizez că am procedat absolut corect şi conform cu legislaţia UE şi naţională.(…) Pe lângă informarea celorlalţi operatori din lanţul alimentar, operatorul economic informează, în mod eficient şi precis, consumatorii în legătură cu motivul acestei acţiuni. Ca urmare, era de datoria autorităţilor să comunice numele operatorului pentru a preîntâmpina alte potenţiale cazuri de îmbolnăviri", notează Achim Irimescu.
Şeful MADR aduce argumentul că această practică se aplică, spre exemplu, şi la autoturisme, "deci cu atât mai riguros trebuie respectată la alimente".
Potrivit postării de pe Facebook, procedura de rechemare/retragere adoptată şi în Ghidul ANSVSA prevede: în cazul unei neconformităţi a produsului alimentar care pune în pericol major sănătatea populaţiei (de exemplu rezultate nesatisfăcătoare la testele pe baza criteriilor de siguranţă definite de Regulamentul 2073/2005 cu modificările ulterioare) şi când alte măsuri nu sunt suficiente pentru realizarea unui nivel ridicat de protecţie a sănătăţii, se iniţiază procedura de rechemare a acestuia de la consumator
La rândul său, MADR a informat, joi, într-un comunicat remis AGERPRES, că anunţul făcut de ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, în ceea ce priveşte depistarea lotului de brânză contaminată cu E-coli la o firmă din Argeş, este în conformitate cu prevederile europene şi naţionale.
MADR face referire la Regulamentele 178/2002 şi 2073/2005 şi la cele naţionale, precum Ghidul privind elaborarea planurilor naţionale de intervenţie în domeniul siguranţei alimentelor (ANSVSA).
"Fără a aduce atingere prevederilor aplicabile ale legislaţiei comunitare şi interne privind accesul la documente, în cazurile în care există motive rezonabile să se suspecteze că anumite produse alimentare sau hrană pentru animale pot prezenta un risc pentru sănătatea umană sau pentru sănătatea animalelor, atunci, în funcţie de natura, gravitatea şi dimensiunile riscului respectiv, autorităţile publice iau măsuri adecvate pentru informarea publicului general cu privire la natura riscului pentru sănătate, identificând, în cea mai mare măsură, produsele alimentare sau hrana pentru animale ori tipul de produse alimentare sau de hrană pentru animale, riscul pe care acestea îl pot prezenta şi măsurile care se iau sau sunt pe cale să se ia în vederea prevenirii, reducerii sau eliminării acelui risc", spune MADR, citând articolul 10 din Regulamentul UE 178/2002.
De asemenea, în articolul 17 din Regulamentul UE 178/2002 se prevede că: "statele membre aplică legislaţia alimentară, monitorizează şi verifică respectarea cerinţelor relevante ale legislaţiei alimentare de către operatorii din sectorul alimentar şi operatorii cu activitate în domeniul hranei pentru animale în toate etapele producerii, prelucrării şi distribuţiei. În acest scop, statele membre practică un sistem de controale oficiale şi alte activităţi, conform împrejurărilor, inclusiv comunicarea către public a siguranţei şi riscului produselor alimentare şi hranei pentru animale, supravegherea siguranţei alimentelor şi a hranei pentru animale şi alte activităţi de monitorizare cuprinzând toate etapele de producţie, prelucrare şi distribuţie".
MADR mai menţionează şi articolul 7 din Regulamentul UE 2073/2005.
"În cazul în care rezultatele testelor pe baza criteriilor definite în anexa I sunt nesatisfăcătoare, operatorii din sectorul alimentar iau masurile prevăzute la alineatele (2)-(4) ale prezentului articol, împreună cu alte acţiuni corective definite în procedurile lor bazate pe HACCP şi alte acţiuni necesare pentru protecţia sănătăţii consumatorilor. În plus, operatorii din sectorul alimentar iau măsuri pentru a descoperi cauza rezultatelor nesatisfăcătoare în vederea prevenirii reapariţiei unei contaminări microbiologice inacceptabile. Respectivele măsuri pot include modificări ale procedurilor bazate HACCP sau alte măsuri de control al igienei produselor alimentare în vigoare", notează ministerul.
În cazul în care testele pe baza criteriilor de siguranţa produselor alimentare definite în anexa I capitolul 1 dau rezultate nesatisfăcătoare, produsul sau lotul de produse alimentare se retrage sau se retrimite la unitatea de producţie în conformitate cu articolul 19 al Regulamentului (CE) nr. 178/2002.
Cu toate acestea, produsele introduse pe piaţă, care nu sunt încă la un nivel de vânzare cu amănuntul şi care nu îndeplinesc criteriile de siguranţă a produselor alimentare, pot fi supuse unei prelucrări suplimentare printr-un tratament care să elimine riscul în cauză. Respectivul tratament poate fi efectuat numai de operatorii din sectorul alimentar, alţii decât cei de la nivelul vânzării cu amănuntul, relevă MADR.
Potrivit Ghidului referitor la elaborarea planurilor naţionale de intervenţie în domeniul siguranţei alimentelor (ANSVSA), pe măsură ce incidentul evoluează, este, de obicei, necesar să se iniţieze intervenţii pentru protejarea sănătăţii publice, prin limitarea şi controlul distribuţiei de produse alimentare afectate.
"Împiedicarea distribuţiei produselor alimentare contaminate, retragerea şi rechemarea produselor alimentare, precum şi închiderea unităţilor din sectorul alimentar trebuie considerate drept măsuri adecvate şi trebuie întreprinse atunci când este necesar", se arată în ghid.
Potrivit MADR, în situaţii similare, mai exact, în 23 februarie 2016, ANSVSA a anunţat printr-un comunicat de presă că Punctul Naţional de Contact RASFF România a fost notificat de către Punctul European de Contact RASFF asupra unei retrageri iniţiată de compania Mars pentru cinci sortimente de produse din ciocolată: Snickers, Mars, Milky Way, Celebrations şi Mini Mix, după ce un fragment de plastic a fost identificat într-un produs.
În această situaţie, ANSVSA a colaborat cu Mars România în acţiunea de retragere a loturilor de produse suspicionate de pe piaţă, urmărind modul de retragere de la comercializare, precum şi alte acţiuni pe care compania le întreprinde, cum ar fi informarea consumatorilor.
AGERPRES
