"O intermediere bancară modernă în România nu poate fi gândită decât în consonanţă cu transparenţa fiscală. După cum am văzut ultimele evoluţii la nivel internaţional, secretul bancar nu dispare, ci se consolidează, se reconfigurează, fără afectarea confidenţialităţii. Schimbul de informaţii dintre bănci şi autorităţile fiscale este un drum cu două sensuri. Pe de o parte se permite accesul instituţiilor de credit la baza de date administrată de ANAF (Agenţia Naţională de Administrare Fiscală – n.r.) privind veniturile persoanelor fizice când acestea solicită un împrumut. Pe de altă parte, ANAF primeşte informaţii cu privire la conturile clienţilor deschise la bănci pentru efectuarea verificărilor fiscale prevăzute de lege", a spus Georgescu, citat de Agerpres.
Potrivit acestuia, agenda Uniunii Europene privind impozitarea porneşte de la constatarea că regimul de impozitare este depăşit, iar evitarea plăţii impozitelor păgubeşte bugetele publice cu 70 miliarde de euro anual, în UE.
"Agenda Uniunii europene privind impozitarea porneşte de la constatarea că regimul de impozitare, de taxare a companiilor este depăşit şi neadaptat mediului de afaceri modern caracterizat prin globalizare, digitalizare şi mobilitate crescută a firmelor. Evitarea plăţii impozitelor de către unele companii păgubeşte bugetele publice de circa 70 miliarde euro anual în Uniunea Europeană, potrivit estimărilor Comisiei Europene şi induce astfel o povară fiscală mai mare asupra cetăţenilor, a firmelor, generând distorsiuni concurenţiale ceea ce conduce la dezavantajarea companiilor care îşi achită în mod corect obligaţiile şi afectează, de asemenea, funcţionarea pieţei libere europene", a mai arătat oficialul BNR, conform aceleiași surse.
