‘Trebuie ca Europa să se trezească’, a spus premierul grec, Giorgos Papandreou, într-un interviu apărut duminică în cotidianul Kathimerini. ‘Suntem pe cale să ajungem la o soluţie pentru a da un răgaz pe termen lung datoriei’ ţării, a adăugat el, înaintea negocierilor dificile de joi.

Momentul este de mare importanţă, după o săptămână grea pe pieţe, care a pus în evidenţă riscurile de contaminare care ameninţă Italia, a treia economie a zonei. Roma, sub presiune, a adoptat într-un timp record un plan de austeritate, în care reducerea cheltuielilor este de 48 de miliarde de euro.

Atenţia pieţelor a fost oarecum deturnată de cealaltă criză a datoriei, izbucnită în Statele Unite, ţara riscând să ajungă în incapacitate de plată până pe 2 august, dacă nu se va încheia un acord politic care să permită ridicarea limitei legale a datoriei publice.

O nouă situaţie tulbure poate apărea însă dacă problema care stă la baza recentei crize nu se rezolvă: stabilirea celui de-al doilea plan de susţinere a Greciei – cea mai slabă verigă a uniunii monetare -, de mărime similară cu primul, de 110 miliarde de euro, care s-au dovedit a fi insuficienţi.

Martine Aubry, candidată la alegerile primare du partea Partidului socialist francez la prezidenţialele din 2012, a indicat sâmbătă ‘un risc de explozie a monedei euro’. ‘Dacă trei sau patru ţări, printre care Italia, sunt afectate, euro nu va mai exista’, a avertizat ea.

Joi, la Bruxelles, este programată o reuniune a conducătorilor din ţările zonei euro, care se vor pune de acord asupra unui răspuns. Lipsa unei decizii ar provoca un adevărat seism financiar. Chiar convocarea acestei reuniuni lasă să se înţeleagă că părţile sunt aproape de un acord, după săptămâni de tergiversări în privinţa celui mai bun mijloc de a rezolva situaţia.

Urmează să se stabilească modalităţile de participare a sectorului privat creditor din Grecia la al doilea plan de salvare. Germania cere ca, de această dată, băncile să participe şi ele, pentru a ‘îndulci’ opinia publică, tot mai reticentă în a plăti pentru alţii.

De câteva zile se vehiculează tot mai des o idee: să se dea Greciei mijloacele, prin Fondul de Ajutorare a Zonei Euro (FESF), de a răscumpăra pe piaţă o parte din propria sa datorie publică. Avantajul este că datoria valorează astăzi ceva mai mult decât jumătatea valorii iniţiale.

Ministrul german al Finanţelor apreciază că Atena şi-ar putea reduce astfel datoria cu 20 miliarde de euro, acest scenariu putând întruni consensul Europei, se spune în săptămânalul Der Spiegel care va apărea luni. Nu este sigur totuşi că această formulă va fi considerată o ‘contribuţie’ suficientă din partea băncilor.

Riscul, prin forţarea excesivă a instituţiilor bancare, este intrarea de facto a Atenei în incapacitate de plată, perspectivă care înspăimântă Banca Centrală Europeană (BCE). Această soluţie nu este totuşi tabu în zona euro.

BCE va urmări luni cu nelinişte reacţia pieţelor la rezultatele testelor de stres ale băncilor europene, publicate vineri seară. Acestea sunt ceva mai bune decât se anticipase, dar au un serios punct slab: examenul de trecere n-a luat în calcul riscul intrării în incapacitate de plată a vreunei ţări.
SURSA: Agerpres