”Cel puţin, acest lucru înseamnă că creşterea creditului în Europa de Est va rămâne foarte slabă’, a declarat Neil Shearing, economist-şef pentru pieţele emergente la Capital Economics din Londra. ‘Dar cred că există un risc considerabil şi subapreciat de nouă criză a creditelor”, a precizat el.

Băncile se retrag în grabă din regiune în efortul de a-şi păstra resursele limitate şi confruntându-se cu presiunile de a se concentra asupra pieţelor lor interne. Retragerea aprinde temerile că economiile din Europa de Est, care până în prezent au rezistat destul de bine în pofida crizei din Vest, ar putea cădea victimele unei recesiuni.

În ţări odată râvnite de creditorii vestici, ca Polonia şi Turcia, cel puţin şapte bănci europene şi-au vândut sau intenţionează să-şi vândă afacerile locale pentru a obţine mult necesarele lichidităţi. Cumpărătorii par să fie limitaţi ca număr.

Două dintre cele mai mari bănci din Europa, Commerzbank AG din Germania şi UniCredit SpA din Italia spun că intenţionează să înceteze sau să reducă împrumuturile în unele ţări est-europene, care anterior au fost o prioritate pentru ele. Ambele bănci se află sub presiunea autorităţilor de reglementare pentru a veni cu un nou capital de miliarde de euro până în iunie 2012.

Situaţia alimentează nervozitatea clienţilor. În Letonia, în weekend, au circulat zvonuri pe Internet că băncile suedeze, care controlează aproximativ 40% din activele totale ale sectorului, sunt nesănătoase şi se pregătesc să părăsească ţara. Clienţii letoni au retras milioane de dolari din depozite din bănci, printre care Swedbank AB si SEB AB, potrivit unor purtători de cuvânt ai băncilor. Până duminică seara, aproximativ o treime din ATM-urile Swedbank din Letonia au fost golite. Conform purtătorilor de cuvânt, zvonurile au fost false iar retragerile neobişnuit de mari nu au afectat băncile în ansamblu. De luni după-amiaza, situaţia părea să se normalizeze. Poliţia letonă investighează zvonurile.

Până recent, afluxul de bănci străine în Europa de Est a fost un avantaj pentru economiile locale. Creditul a fost uşor accesibil. Băncile din alte oraşe au devenit promotoare civice, sponsorizând programe cum ar fi închirierea de biciclete gratuită în unele oraşe. Unele locuri sunt pline cu sucursale ale băncilor mari. Zona centrală a oraşului Braşov din România, cu o populaţie de peste 300.000 de locuitori, este plină cu filialele a cel puţin o duzină de diferite bănci străine, majoritatea din ţări din zona euro.

În Bulgaria, Croaţia, Macedonia, Polonia, România şi Serbia, cel puţin 20% din activele totale din sistemele bancare sunt deţinute de bănci cu sediul în Grecia, Irlanda, Italia, Portugalia sau Spania – cele cinci ţări din Europa cele mai afectate, conform unui recent raport al Fitch Ratings.

Atunci când băncile din zona euro au început să sufere pierderi, au promis să-şi menţină operaţiunile din Europa de Est. Dar această poziţie s-a schimbat. Bănci din Belgia, Germania, Grecia, Irlanda, Italia şi Portugalia au acţionat pentru a-şi salva afacerile din Polonia, Turcia şi alte ţări în speranţa ca unităţile să acumuleze dobânzi de la băncile sănătoase. Dar rezultatul a fost până acum modest.

Polonia a fost una dintre cele mai căutate locaţii pentru băncile din zona euro. Printre cele care au înfiinţat filiale aici s-a numărat şi Banco Comercial Portugues SA /BCP/, prin unitatea sa Bank Millennium. În iulie 2008, preşedintele BCP a afirmat că afacerile poloneze sunt tot atât de importante cât operaţiunile din Portugalia. Acum, BCP, căreia autorităţile de reglementare europene i-au cerut să colecteze 2,1 miliarde de euro (2,81 miliarde dolari) capital nou, se numără printre puţinele care doresc să-şi vândă filialele poloneze. Licitaţia BCP pare să fi suscitat însă puţin interes. BCP consideră Millennium drept o afacere de înaltă calitate şi intenţionează să o continue dacă nu va găsi un cumpărător.

Bănci mari din Austria, printre care Erste Group Bank AG şi Raiffeisen Bank International AG, au înfiinţat mari reţele de sucursale în Croaţia, Republica Cehă şi Ungaria. Luna trecută, autorităţile de reglementare din Austria au propus noi norme care vor face mai greu pentru ele să crediteze în aceste ţări. Băncile vor trebui să finanţeze împrumuturi în Europa de Est cu fonduri colectate la nivel local în loc să transfere bani din Austria. Demersul are drept scop întărirea afacerilor austriece ale băncilor şi evitarea de potenţiale fonduri de bailout ale sucursalelor din străinătate.

Directorul executiv al Raiffeisen, Herbert Stepic, a declarat că noile norme nu vor face ca instituţia sa să se retragă din Europa de Est. ‘Trebuie să se diferenţieze bănci cum este a noastră, care au un interes strategic pe termen lung în regiune, de bănci care văd în Europa Centrală şi de Est o regiune nestrategică şi care au inceput să se retragă deja’.

În Croaţia, 48% din activele sectorului bancar sunt deţinute de bănci italiene iar 36% de bănci austriece, potrivit Fitch. Creditorii mari din Vest îşi reduc implicarea, mai ales atunci când vine vorba de proiecte majore din sectorul public, la care băncile străine ar concura în mod tradiţional, potrivit lui Markus Ferstl, CEO al Hypo Alpe-Adria-Bank, o unitate croată a Hypo Group Alpe Adria, o bancă austriacă naţionalizată.

”Creditarea transfrontalieră va ajunge aproape de stopare’, a prezis Ferstl. ‘Întreprinzătorii vor trebui să depindă foarte mult de creditarea locală, iar aceasta va depinde foarte mult de finanţarea locală’, a precizat el.

Cu aproape trei ani în urmă, pe fondul primei faze a crizei financiare, perspectiva unei fugi din Europa de Est a determinat bănci, autorităţi de reglementare şi oficiali guvernamentali să se unească în cadrul programului Iniţiativei de la Viena, solicitând băncilor multinaţionale care operează în Europa de Est să se angajeze să-şi menţină expunerea şi să injecteze capital nou în sucursalele locale.

”Ar putea fi necesară o nouă formă a Iniţiativei de la Viena pentru a preveni ca tensiunile din Europa de Vest să nu genereze o criză sistemică în Europa de Est’, au scris analiştii de la Fitch luna trecută. Dar unii analişti se îndoiesc că o astfel de soluţie va fi realizabilă astăzi aşa cum a fost în ianuarie 2009. ‘Problema de data aceasta este că multe dintre aceste bănci au probleme uriaşe în plan intern’, a declarat Simon Samuels, analist bancar european la Barclays Capital.
SURSA: Agerpres

Te-ar putea interesa și: