Veniturile băneşti au fost, în medie, de 1.867 lei lunar pe gospodărie (648 lei pe persoană), iar veniturile în natură de 450 lei lunar pe gospodărie (156 lei pe persoană), informează Institutul Naţional de Statistică.

Salariile şi celelalte venituri asociate lor au format cea mai importantă sursă de venituri (47,6% din veniturile totale ale gospodăriilor).

La formarea veniturilor totale ale gospodăriilor, în trimestrul I 2011, au contribuit, de asemenea, veniturile din prestaţii sociale în proporţie de 24,9%, veniturile din agricultură cu 1,9%, veniturile din activităţi neagricole independente cu 2,6% şi cele din proprietate şi din vânzări de active din patrimoniul gospodăriei cu 1,7%. O pondere importantă deţin şi veniturile în natură (19,4%), în principal, contravaloarea consumului de produse agroalimentare din resurse proprii (17,5%).

Diferenţe de nivel şi, mai ales, de structură între veniturile gospodăriilor s-au înregistrat în funcţie de mediul de rezidenţă.

În primele tri luni din 2011, veniturile totale medii pe o gospodărie din mediul urban au fost cu 25,9% mai mari decât ale gospodăriilor din mediul rural şi cu 9,8% mai mari faţă de ansamblul gospodăriilor.

În urban, veniturile gospodăriilor au provenit în proporţie de 60,6% din salarii, de 24,0% din prestaţii sociale, veniturile în natură reprezentând 9,2% din total.

În rural, principala sursă a veniturilor gospodăriilor a reprezentat-o producţia agricolă, care a asigurat 39% din totalul veniturilor. Cea mai mare parte a acestora (34,7% din totalul veniturilor) a fost formată de contravaloarea consumului de produse agroalimentare din resurse proprii, veniturile băneşti din agricultură asigurând numai 4,3% din veniturile gospodăriilor din mediul rural. O contribuţie importantă la formarea veniturilor gospodăriilor rurale a revenit şi veniturilor din prestaţii sociale (26,3%) şi celor salariale (26,3%).

Cheltuielile totale ale populaţiei, au fost, în trimestrul I 2011, în medie, de 2.098 lei lunar pe gospodărie (728 lei pe persoană) şi au reprezentat 90,5% din nivelul veniturilor totale.

Principalele destinaţii ale cheltuielilor efectuate de gospodării sunt consumul de bunuri alimentare, nealimentare, servicii şi transferurile către administraţia publică şi privată şi către bugetele asigurărilor sociale, sub forma impozitelor, contribuţiilor, cotizaţiilor, precum şi acoperirea unor nevoi legate de producţia gospodăriei (hrana animalelor şi păsărilor, plata muncii pentru producţia gospodăriei, produse pentru însămânţat, servicii veterinare etc.).

Cheltuielile pentru investiţii, destinate pentru cumpărarea sau construcţia de locuinţe, cumpărarea de terenuri şi echipament necesar producţiei gospodăriei, cumpărarea de acţiuni etc. deţin o pondere foarte mică în cheltuielile totale ale gospodăriilor populaţiei.

Unele particularităţi în ceea ce priveşte mărimea şi structura cheltuielilor totale de consum sunt determinate de mediul de rezidenţă. Astfel, în timp ce nivelul cheltuielilor totale de consum, medii lunare pe o gospodărie, este mai mare în urban faţă de rural cu 471 lei, cel pentru consumul alimentar este mai mare cu numai 36 lei. Aceasta derivă din faptul că, în rural, 49,4% din cheltuielile pentru consumul alimentar reprezintă contravaloarea consumului din resurse proprii.

În urban, consumul de produse alimentare din resurse proprii a acoperit 23% din cheltuielile pentru consumul alimentar.

Conform clasificării standard pe destinaţii a cheltuielilor de consum (COICOP), produsele alimentare şi băuturile nealcoolice au deţinut, în trimestrul I 2011, în medie, 42% din consumul gospodăriilor.

O componentă a consumului, cu pondere relativ mare în cheltuieli, este legată de locuinţă (apă, energie electrică şi termică, gaze naturale, combustibili, mobilier, dotarea şi întreţinerea locuinţei). În primele trei luni din 2011, acesteia i s-a alocat din cheltuielile de consum 22,4%. Cea mai mare parte a cheltuielilor cu locuinţa (18,6%) a fost absorbită de consumul de utilităţi necesare funcţionării şi încălzirii locuinţei (apă, energie electrică şi termică, gaze naturale şi alţi combustibili). La polul opus s-au situat cheltuielile efectuate de gospodării pentru hoteluri, cafenele şi restaurante (1,2%) şi cele pentru educaţie (0,7%).

SURSA: Agerpres

Te-ar putea interesa și: