„Deși pare frustrant, este bine ca unele adevăruri îndeobște ascunse sau camuflate prin conspirații ale tăcerii ajung sa fie revelate cu ocazia unor scandaluri care explodează în presă și pe net. O astfel de oportunitate s-a ivit odată cu mediatizarea „cestiunii” italianului minune care, din parcagiu, a devenit peste noapte chirurg estetician cu patala și mare prizp la publicul feminin (mai ceva decât cerșetorul devenit prinț din romanul lui Mark Twain):

Când sănătatea devine un simplu biznis, uneori atât de profitabil încât „merită” listat la bursă (unde acțiunile sunt achiziționate inclusiv de fondurile de pensii administrate privat), se pot întâmpla și astfel de nenorociri. 
Dar, tot răul spre bine. 

Dincolo de drepturile de pacient, dincolo de (in)competențele exercitate de autorități și de organismele profesionale ale medicilor, care nu au observat furtul de identitate și uzurparea de calități oficiale perfectată de italianul – minune de profesie valet de parcare, transformarea actului medical într-un „simplu” biznis atrage automat calificarea drept consumator a pacientului și calificarea drept comerciant a clinicii/spitalului și, ca atare, aplicabilitatea legislației protecției consumatorilor și a legislației concurenței”, scrie Piperea.

 

Avocatul scrie în analiza sa și care sunt cele trei reacții pe care ar trebui să le aibă societatea și autoritățile în acest caz.  

„Întâi, pacientul-consumator are dreptul de a fi informat și avertizat asupra riscului produselor și serviciilor medicale cumpărate de la clinici/spitale, precum și dreptul la protecția contra efectelor dăunătoare ale acelor produse sau servicii medicale care au defecte. Din această postură, pacientul-consumator poate sesiza atât Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC), cât și instanțele de judecată, pentru a obține atât sancționarea contravențională sau pecuniară a clinicii/spitalului – comerciant, cât și suspendarea activității ori chiar dizolvarea afacerii, cu titlu de măsură de siguranță. 

Al doilea, Consiliul Concurenței poate ancheta și sancționa clinica/spitalul – comerciant pentru practici anti-concurențiale, cum ar fi cartelul sau alinierea comportamentului în privința modului în care își selectează angajații. Faptul că valetul de parcare italian a acționat ca medic chirurg estetician la 4 entități medicale private, și nu doar într-un singur loc, denotă o practică de tip cartel, în care valorile și „valorile” umane ale sistemului sunt plimbate pe la mai toate clinicile/spitalele, ca niște diademe de miss sistemul medical, este un indiciu în acest sens.
 
Al treilea, cred că instanțele și societățile de asigurări ar trebui să deblocheze sistemul răspunderii medicale pentru malpraxis. În prezent, este mai ușor sa obții un loc pe lista lui Elon Musk de viitori coloniști pe Marte decât să obțiii obligarea unui medic și a unui spital la despăgubiri pentru culpa medicală. 

Poate că, în urmarea unor astfel de lovituri mediatice, societatea noastră va învăța să nu mai creadă în mitul profitului cu orice preț. Și ca dictonul „it’s not personal, it’s just business” nu revelă rațiune, obiectivitate și prudență, ci sociopatie”, scrie Piperea. 

*Pentru mai multe detalii, a se vedea soluția dată de CJUE în speța BKK Mobil, pe larg analizată în cartea Protecția consumatorilor în contractele comerciale, Gh. Piperea, editura CH Beck, 2018.

Te-ar putea interesa și: