Biden mobilizează noi trupe în Europa de Est, anunță The Washington Post. Potrivit declarațiilor a doi oficiali americani care au dorit să își păstreze anonimatul, mobilizarea trupelor americane din Germania și de la Fort Bragg, Carolina de Nord, este temporară, fiind menită să ofere noi asigurări aliaților NATO.

Potrivit directivelor lui Biden și la recomandarea secretarului apărării, Lloyd Austin, Departamentul Apărării “își va repoziționa o serie de trupe din Europa, deplasându-le mai spre est, va mobiliza în continuare unități americane în Europa și va menține pregătite forțele de ripostă pentru a respecta angajamentele americane asumate”, după cum a declarat un înalt oficial al administrației de la Washington.

“Aceste forțe nu vor lupta în Ucraina. Deplasarea lor nu va fi permanentă. Ele corespund doar situației actuale”, a spus el.

1000 de militari, aflați deja în Germania, vor pleca în România

Surse oficiale au mai precizat că 1000 de militari, aflați deja în Germania, vor pleca în România, iar alți 2000 pleacă din Fort Bragg, îndreptându-se spre Germania și Polonia. Anunțul coincide cu schimbul dur de replici dintre oficialii americani și ruși, datorat crizei din Ucraina. Ambasadorul Moscovei de la Washington a acuzat Casa Albă că ‘persecută’ Rusia și minte în privința trecutului agresiv al Kremlinului.
Ambasadorul rus Anatolii Antonov a criticat-o pe Jen Psaki, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, care a afirmat că președintele rus, Vladimir Putin, este un lider care a apelat la arme chimnice și care, ”în ultimii ani, a invadat mai multe țări”.

În schimb, el a pretins că, de-a lungul timpului, Moscova a respectat mai mult tratatele internaționale pe tema armelor chimice, după cum reiese din comentariile sale postate, marți, în contul de Facebook al ambasadei. El a criticat totodată ‘experiențele sângeroase’ ale Washingtonului în scopul instaurării democrației în fosta Iugoslavie, Irak, Siria și Afganistan.

Aceste intervenții nu au adus lumii „nimic altceva decât haos, instabilitate și pierderi de vieți omenești”, a mai spus Antonov. „Îi încurajăm pe colegii noștri să se uite în oglindă mai des înainte de a condamna și de a le da lecții altora”.

Războiul declarațiilor SUA-Putin

Această retorică dură a survenit după ce Casa Albă a respins afirmațiile lui Putin potrivit cărora Moscova se va vedea silită să intre în conflict cu NATO în cazul în care Ucraina se alătură alianței militare occidentale și încearcă să recâștige Crimeea, peninsula pe care Kremlinul și-a anexat-o în 2014.

Această ipoteză a fost cea mai recentă tentativă a lui Putin de a cataloga Ucraina și partenerii acesteia din Vest drept niște agresori în contextul actualei crize, deși Moscova și-a comasat peste 100000 de soldați în jurul frontierei cu vecina sa mai mică. Liderul rus a acuzat totodată SUA și NATO că se folosec de Ucraina ca să încercuiască Rusia, ignorând îngrijorarea pe care Moscova o manifestă față de securitatea ei.

„Atunci când vulpea zbiară din vârful cuibarului că îi este frică de pui – or, tocmai asta este ce fac ei acum– frica nu e considerată o stare de fapt”, a spus dna Psaki, marți, în timp ce oficialii occidentali își continuau eforturile diplomatice prin care încearcă să oprească o și mai mare invazie rusească în Ucraina. „În cazul de față, știm cine este vulpea”, a mai spus ea.

Alăturându-se acestui du-te-vino verbal, miercuri, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că „Rusia este urs, nu vulpe, și e mult prea mare și prea greoi ca să se cocoațe în cuibar”.

Care este marea supărare a Rusiei

Moscova a avut mereu obiecții legate de faptul că NATO le oferă calitatea de membru unor țări din fosta sferă sovietică și a cerut ca orgaanizația să-și retragă forțele din Europa de Est și să promită că Ucraina nu va adera niciodată la alianță. NATO a refuzat să își schimbe politica porților deschise prin care țărilor li se permite să adere la o organizație ai cărei membri se angajază să se apere reciproc în eventualitatea unui atac.

„Să ne imaginăm că Ucraina e membră NATO, plină cu armament – există niște sisteme ofensive moderne, precum cele din Polonia și din România – și lansează o operațiune în Crimeea””, a spus Putin, marți. Trebuie să luptăm cu NASTO în bloc? S-a gândit cineva la asta? Se pare că nu”.

Dna Kaja Kallas,premierul Letoniei, o țară care a aderat la NATO în 2004, a acuzat Rusia de provocarea actualei crize. „În primul rând, Rusia este cea care se întărește militar în jurul Ucrainei, după care dă ultimatimuri”, a declarat ea marți, pe Washington Post Live.

Statele europene au continuat să-și întărească sprijinul față de Ucraina. Olanda va oferi asistență în domeniul securității informatice și va iniția un program destinat modernizării serviciilor pentru soldații răniți, după cum a anunțat premierul olandez Mark Rutte într-o declarație comună cu președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, în urma întrevederii avute la Kiev, miercuri.

Am fost sancționați de atâtea ori, că nici nu mai știm numărul

Exact în ziua în care Putin acuza Occidentul că transformă Ucraina într-un pion pentru a-și demonstra forța, ambasadorul Rusiei la ONU a dat de înțeles că Moscova ar profita de președinția rotativă a Consiliului de Securitate din această lună ca să scoată în evidență problemele disputate, cum ar fi uzul sancțiunilor ca intrument în politica externă.

„Am fost sancționați de atâtea ori, că nici nu mai știm numărul”, a declarat ambasadorul rus Vasili Nebenzia la o conferință de presă organizată marți. „Ironia face însă ca ei să vorbească acum de sancțiuni înainte de a se fi întâmplat ceva – sunt sancțiuni preventive”. Nebenzia, ambasadorul Rusiei la ONU, a dat totodată de înțeles că va profita de Națiunile Unite pentru a sublinia importanța acordurilor de la MInsk ca pârghie de soluționare politică a crizei din Ucraina.

Aacordurile, considerate în general ca fiind favorabile Moscovei, au fost încheiate prin medierea Berlinului și a Parisului după anexarea Crimeii de către Rusia. Kremlinul a acuzat Occidentul că nu a convins Ucraina să aplice un acord din 2015, care prevdea o măsură menită să asigure autonomia estului Ucrainei, deținut de rebeli, și amnestiarea insurgențiilor din zonă, sprijiniți de ruși. Acordul de pace a fost în general condamnat de ucraineni, iar oficialii din Kiev au avertizat că aplicarea lui ar destibiliza acum țara. Acordul cere totodată Rusiei să nu se mai amestece în regiune și să-și retragă trupele de la frontiera ucraineană.
Conflictul dintre Ucraina și Rusia contină să-i alermeze pe vecinii din zonă, făcându-i pe liderii NATO să viziteze Kievul în ultimele zile. Premierul britanic Boris Johnson, care s-a întâlnit cu Zelenski marți, le-a cerut rușilor să se gândească la costurile umane ale războiului.

Tot la Kiev, premierul polonez Mateusz Morawiecki, a promis să ajute Ucraina furnizându-i energie, armament și sprijin financiar. “Trăind atât de aproape de un vecin precum Rusia, avem senzația că trăim la poalele unui vulcan”, a spus el.