Economia online are nevoie de un cadru legislativ uniform pentru Europa care să promoveze atât interesele businessurilor implicate, cât şi a utilizatorilor. Actuala formă a „Pachetului Telecom”, care va fi citită în PE în cursul acestei luni, este contestată de reprezentanţii societăţii civile, care avertizează că anumite amendamente ar putea avea efecte catastrofale asupra formei actuale a reţelei şi ameninţă drepturile cetăţenilor.

La Quadrature du Net este una dintre cele mai solide structuri de activişti ai Internetului, a căror primă reacţie a fost să oprească „Pachetul Telecom”. Au înţeles rapid că este mai uşor să ataci doar acele amendamente care aduc prejudicii utilizatorilor finali, prin modificări strategice ale formei actuale a textului. Purtătorul de cuvânt al grupului La Quadrature du Net, Jérémie Zimmermann, explică pentru capital.ro cum va influenţa acest pachet de legi piaţa online: „Pachetul Telecom permite operatorilor să preia controlul asupra Internetului. Având posibilitatea să aleagă ce tipuri de servicii, aplicaţii sau conţinut trec prin cablurile lor, ar putea găsi o metodă să scoată profit din tot ce trece prin ţeavă. De exemplu, anumiţi clienţi ar plăti mai mult pentru a avea acces la voice-over-IP sau pentru video HD, în timp ce pachetul mediu ar avea conexiunea prea slabă pentru aceste servicii. În acelaşi timp, ei ar lua bani şi de la providerii de servicii precum YouTube, să zicem, pentru a fi introduse în oferta lor de pachete”.

Restricţiile de acces pot duce la crearea unor forme maligne de business existente deja în unele ţări europene. Operatorii de telefonie mobilă oferă aşa-zisul „Internet mobil” cu propriile lor condiţii. „În Franţa, toţi operatorii de telefonie mobilă au aceleaşi condiţii: fără Skype sau alte servicii de tip voice-over-IP (pentru a-i forţa pe clienţi să foloseasca serviciile lor la preţuri foarte mari), fără peer-to-peer, fără grupuri de presă, limită de bandă lunară etc”, explică Zimmermann.

Businessuri noi,  modele invechite

Senatorul român Varujan Pambuccian arată însă că, până la urmă, piaţa va exclude de la sine modelele de business ca cele menţionate de Zimmermann: „Este suficient să vedem modelele promovate de Apple pentru iPhone sau de Amazon pentru Kindle. Ele nu vor rezista nici competiţiei (vezi modelul open al reader-ului Sony versus Kindle) nici fenomenului de piraterie. Dacă stăm bine să ne gândim, încurajarea modelelor închise va costa din ce în ce mai mult guvernele care vor fi nevoite (în apărarea propriului sistem legislativ) să cheltuiască sume din ce în ce mai mari din banii publici pentru stoparea unui fenomen de neoprit cum este pirateria”.

Obstrucţionarea neutralităţii netului nu este doar un prejudiciu adus utilizatorilor, ci şi o idee proastă de afaceri. „A fost considerată o mişcare bună pe termen scurt din partea operatorilor Telecom, pentru că au făcut un plan de investiţii în echipament de control sau hardware de restricţionare şi filtrare, în loc să investească în infrastructură. Este mai uşor şi mai iftin să lărgeşti banda decât să investeşti în control (de cele mai multe ori asta presupune schimbarea echipamentelor de la capetele liniei de fibră). Încetinind rata de creştere a lăţimii de bandă partajată – ce numim noi Internet – operatorii vor creea artificial condiţiii de „raritate” care vor justifica preluarea de către aceştia a infrastructurii”, explică Zimmerman.

Statul şi companiile vor control asupra Internetului

O altă lovitură dată dreptului la acces nelimitat la Internet vine din partea Franţei, care face eforturi să scoată din „Pachetul Telecom” amendamentul 138 (46 în forma actuală) care garantează accesul nelimitat la Internet. „Legea celor trei lovituri”, creată pentru mai bună protecţie a drepturilor de autor, permite deconectarea de la Internet fără mandat judecătoresc a utilizatorilor care downloadează conţinut piratat.

„Pachetul Telecom este creaţia unor grupuri interesate să monetize conţinutul comunicaţiilor electronice, susţinute din punct de vedere politic în special de Nicolas Sarkozy. Activitatea grupurilor care susţin neutralitatea reţelelor a dus la respingerea primei forme a pachetului şi la introducerea unor amendamente precum cel cu numarul 138”, explică reprezentantul partidului Piraţilor din România, Cristi Bulumac.

În legătură cu „Legea celor trei lovituri”, senatorul Varujan Pambuccian spune că Europa se ocupă, din nou, de lucruri caduce. „Este suficient să privim felul în care a abordat Google lumea comunicaţiilor şi să pricepem un lucru simplu: utilizatorul final doreşte acces ieftin la conţinut gratuit. Sub pretextul apărării drepturilor de autor, a luptei contra terorismului şi a altor lucruri similare se încearcă controlul din ce în ce mai mare al Internet-ului de către stat. Eu consider că orice formă de control, direct sau indirect, a spaţiului virtual este o încălcare gravă a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. În opinia mea, Internetul a apărut ca un spaţiu liber şi privat şi trebuie să rămână aşa. Este suficient faptul că statele iau taxe şi impozite de pe urma sa”.

Măsurile adoptate de Franţa în lupta contra pirateriei nu îl surpind pe senatorul român. „Felul acesta exotic de a rezolva pe hârtie se izbeşte de lumea reală în care cred că un furnizor de Internet ar trebui să aibă antecedente sinucigaşe serioase pentru a se apuca să-şi monitorizeze şi să-şi deconecteze abonaţii, nu pentru că nu-şi plătesc abonamentul, ci pentru că descarcă muzică, filme sau alt tip de conţinut fără a plăti titularii de drepturi de autor”, a declarat pentru capital.ro.

„Soluţia nu ţine de legislaţie, ci de schimbarea modelelor de business”

Pe de altă parte, aminteşte senatorul, „dreptul de proprietate intelectuală este şi el un drept fundamental, la fel ca şi libertatea individuală”. În aceeaşi lume reală trebuie să luăm în calcul că „nimic nu este gratuit, iar în condiţiile în care prejudiciile aduse proprietăţii intelectuale cresc, va scădea producţia în acest domeniu, adică riscăm, pe termen mediu, să ne alegem doar cu content prost făcut de amatori”.

Soluţia nu ţine însă de legislaţie, ci de schimbarea modelelor de business. „Google a făcut aici un prim pas, însă nu pasul decisiv. Pentru a oferi acces ieftin la conţinut gratuit, conţinutul (şi poate că şi accesul) pot fi suportate prin publicitate. Problema e că publicitatea în Internet (cea cu banner-e şi click-uri) a cam eşuat. În momentul în care cineva va reuşi să o reinventeze, marea majoritate a furnizorilor de content vor adopta, sunt sigur, modelul bazat pe publicitate”.

Avantajul reţelelor de activişti ai netului este că o mare parte din ei au contribuit la forma actual a web-ului, iar lupta se dă pe teritoriu propriu. Mulţi dintre ei sunt teoreticieni web, specialişti IT sau jurişti specializaţi în probleme de „drept al Internetului” şi se implică direct în procesul decisional. „Arma principală a activiştilor este diseminarea informaţiei. Transmiterea către persoanele implicate a unor analize şi materiale care să identifice atât problemele cât şi soluţiile este un instrument util. O altă acţiune este implicarea directă a grupurilor în procesele de consultare publică, ori de câte ori acestea sunt iniţiate, dar în ceea ce priveşte stadiul actual al Pachetului Telecom, acest moment a fost deja depăşit”, explică Cristi Bulumac.

Legi imposibil de implementat

Lipsa unei legislaţii internaţionale asimilată de toate statele lumii în privinţa Internetului şi actuala formă de organizare a Internetului (construită chiar de utilizatori) ar distruge încercările disperate ale statelor şi companiilor de a filtra şi restricţiona accesul la conţinut şi de a distruge pirateria: „Se va ajunge la un sistem similar cu cel din China, unde o armată de oameni ţin la zi o bază de date enormă cu IP-uri (websites) care nu trebuie accesate. Odată ce IP-ul este blocat, owner-ul schimbă meta tags-urile pe primele pagini şi publică site-ul pe un alt server/IP într-o altă ţară. Este tehnologia clasică la site-urile pornografice, politica extremistă sau online gambling ilicite. Sute de mii, poate milioane de asemenea cosmetizări au loc pe net în fiecare zi”, scrie “north of 60”, scrie un cititor capital.ro, la secţiunea comentarii a articolului „Industriile interesate fac legea Internetului în UE”.

„Pachetul Telecom” este, în opinia teoreticienilor web, un caz clasic de construcţie socială a tehnologiei. „Tensiunea existentă are sursele în reglementarea naturii noilor tehnologii ale comunicării: descentralizare, neutralitate, evitatea integrării transversal”, spune Constantin Vică. Implementarea unor pachete legislative precum Telecom se loveşte de un zid mai puternic decât rezistenţa societăţii civile, şi anume dezvoltarea rapidă şi versatilitatea tehnologiei.

„Astăzi, spre deosebire de ieri, noi nu mai suntem doar consumatori. Publicul e actor, structura pieţei s-a modificat major, iar tehnologiile pot fi recreate acasă”, susţine Vică, amintind faptul că excesul de reglementare are întotdeauna efecte nocive asupra libertăţii înţeleasă ca dezvoltare personală şi socială. „Importanta dezbaterii – Internetul liber şi războiul proprietăţii intelectuale – e aproape imposibil de cuantificat. Problema e că această dezbatere se poartă într-un climat nedemocratic, în care interesele economice domină interesele sociale, cetăţenii sunt subreprezentaţi, iar oamenii politici, în marea lor majoritate, ignoranţi”, încheie Vică.