Uniunea Europeană, îngrijorată de decizia Serbiei privind eventuala mutare a ambasadei sale la Ierusalim

Îngrijorări mari în Europa. Discuțiile survin după angajamentul Belgradului de a-şi muta ambasada în Israel de la Tel Aviv la Ierusalim. În urma acestei decizii, Uniunea Europeană şi-a exprimat luni „grava preocupare” şi „regretul” cu privire la această hotărâre.

Luni, preşedintele sârb Aleksandar Vucic şi premierul kosovar Avdullah Hoti reiau la Bruxelles dialogul pentru o normalizare a relaţiilor între Belgrad şi Pristina, la câteva zile după ce au semnat la Washington un acord economic, relatează AFP, citată de agerpres.

La finalul unei reuniuni la Casa Albă în prezenţa lui Donald Trump, cei doi lideri s-au angajat vineri în privinţa unei „normalizări economice”, iar Serbia şi-a anunţat decizia de a-şi muta ambasada în Israel la Ierusalim până în luna iulie a anului viitor.

În același timp, Kosovo a acceptat la rândul său să instituie relaţii diplomatice cu Israelul.

UE este ataşată de soluţia aşa-numită a două state, fiecare cu capitala la Ierusalim, propria sa misiune diplomatică aflându-se la Tel Aviv. Bruxellesul se aşteaptă ca statele candidate la aderare precum Serbia să se alinieze la poziţiile sale în materie de politică externă.

„În acest context, „orice demers diplomatic care repune în discuţie poziţia comună a UE privind Ierusalimul este o sursă de gravă preocupare şi de regret”, a declarat Peter Stano, purtător de cuvânt al şefului diplomaţiei europene Josep Borrell.

Un acord istoric

Administraţia Trump, care şi-a iritat aliaţii recunoscând unilateral Ierusalimul drept capitală a Israelului şi mutându-şi ambasada în acest oraş, încearcă să convingă şi alte ţări să procedeze la fel.

Casa Albă a calificat acordul semnat vineri drept „istoric”, dar liderii sârb şi kosovar au estimat luni, mai prudent, că aceste angajamente „pot furniza o contribuţie utilă pentru a ajunge la un acord complet, constrângător din punct de vedere juridic privind normalizarea relaţiilor”.

Cei doi lideri au emis un comunicat comun înainte de începutul reuniunii lor de la Bruxelles, a doua în persoană de la reluarea, în luna iulie, a dialogului sub egida UE.

Vechi de peste două decenii şi de nerezolvat după ultimele războaie ce au dus la destrămarea fostei Iugoslavii (1998-99, 13.000 de morţi), conflictul între sârbi şi kosovari rămâne un pericol pentru stabilitatea Europei.

Belgradul nu recunoaşte independenţa autoproclamată în 2008 de fosta sa provincie, cu o populaţie majoritar albaneză.

Kosovo este recunoscut drept stat independent de majoritatea statelor occidentale, dar cinci dintre cele 27 de membre UE (Spania, România, Grecia, Cipru şi Slovacia) refuză acest lucru, la fel ca şi Rusia şi China, ceea ce a închis porţile ONU pentru acest teritoriu de 2 milioane de locuitori.