Această decizie reflectă prelungirea redresării economice lente din Ungaria, generată de efectele inflației accentuate după invazia Rusiei în Ucraina din 2022. Noua prognoză aliniată la estimările băncii centrale ungare (0,8%) și ale OCDE (0,9%) marchează cea mai slabă perioadă economică de trei ani de la preluarea puterii de către Viktor Orban, în 2010.
Economia din Ungaria rămâne în impas, cu o creștere estimată de doar 1%
În pofida revizuirii negative a creșterii, guvernul de la Budapesta își menține ținta de deficit bugetar la 4,1% din PIB pentru 2025. Datoria publică este așteptată să rămână la un nivel constant de aproximativ 74% atât în 2024, cât și în 2025, cea mai ridicată rată din rândul statelor membre ale Uniunii Europene care nu fac parte din zona euro.
Economia Ungariei a stagnat în primul trimestru al anului curent, înregistrând performanțe sub așteptări. Ministrul Economiei, Márton Nagy, a declarat că și al doilea trimestru a fost probabil similar, cu sectoarele agricol și industrial în mod special afectate. Producția slabă din agricultură a avut un impact negativ asupra creșterii economice, diminuând-o cu aproximativ 0,3-0,4 puncte procentuale. Potrivit lui Nagy, este de așteptat o creștere pozitivă pe bază trimestrială, însă stagnarea persistă la nivel anual.
„Pe bază trimestrială, creşterea va fi probabil pozitivă, dar pe bază anuală, ne putem aştepta la o stagnare”, a declarat Nagy într-o conferinţă de presă, conform Reuters.
Alegerile prezidențiale din 2026, o provocare electorală dificilă pentru Viktor Orban
Premierul Viktor Orban spera că o relansare economică substanțială i-ar putea asigura un nou mandat în alegerile din 2026, alegeri considerate de analiștii politici drept cea mai dificilă provocare electorală pentru el din ultimul deceniu. În acest context, executivul de la Budapesta mizează pe o serie de măsuri populare: reduceri fiscale pentru familii, credite avantajoase pentru achiziția primei locuințe și majorări ale pensiilor. Aceste inițiative sunt concepute ca răspuns la inflația ridicată, estimată în prezent la 4,7% pentru acest an.
Totodată, ministrul Nagy a afirmat că recenta semnare a acordului-cadru comercial dintre SUA și Uniunea Europeană va contribui la reducerea incertitudinilor economice. El a exprimat convingerea că sectorul auto va putea absorbi taxa vamală de 15% prevăzută în cadrul acordului.
Nu este necesară o revizuire a bugetului pentru 2025
În ciuda evoluției economice sub așteptări, Nagy a precizat că nu este necesară o revizuire a bugetului pentru 2025. Veniturile fiscale bazate pe consum sunt în parametrii anticipați, iar guvernul a aplicat deja o înghețare a cheltuielilor încă de la începutul acestui an.
Pentru anul 2024, guvernul Orban și-a stabilit un obiectiv de deficit bugetar de 4,1% din PIB, în scădere față de 4,9% cât a fost înregistrat anterior, nivel care a depășit estimările. În vederea menținerii deficitului sub pragul de 4% în 2025, vor fi necesare rezerve financiare în valoare de 192 miliarde de forinți (echivalentul a aproximativ 555,59 milioane de dolari), pentru a contracara riscurile generate de o posibilă creștere economică mai slabă decât cea prognozată.
