Decizia Ungariei de a se retrage din CPI a fost oficializată prin votul majorităţii parlamentare. Guvernul condus de Viktor Orban a criticat în mod deschis instanţa internaţională, susţinând că aceasta nu mai acţionează imparţial, ci serveşte interese politice. Măsura a venit în contextul tensiunilor internaţionale privind mandatul emis de CPI împotriva liderului israelian Benjamin Netanyahu.
Parlamentul Ungariei dă undă verde retragerii din CPI
Marţi, legislativul de la Budapesta a adoptat proiectul de lege care stabileşte cadrul retragerii Ungariei din Curtea Penală Internaţională (CPI).
Votul a fost decisiv: 134 de deputaţi s-au pronunţat în favoarea iniţiativei, în timp ce 37 au votat împotrivă. Propunerea legislativă a fost înaintată de vicepremierul Zsolt Semjen.
Documentul exprimă poziţia oficială a guvernului, conform căreia instanţele internaţionale nu mai sunt neutre, ci „instrumente de influenţă politică”.
„Ungaria respinge ferm utilizarea organizaţiilor internaţionale – în special a instanţelor penale – ca instrumente de influenţă politică”, se arată în proiectul de lege, prezentat de vicepremierul Zsolt Semjen.
Contextul politic: vizita lui Netanyahu şi reacţia Ungariei
Anunţul privind intenţia de retragere a fost făcut pe 3 aprilie, imediat după sosirea premierului israelian Benjamin Netanyahu în Ungaria.
Vizita liderului israelian a avut loc în pofida unui mandat internaţional de arestare emis de CPI. Autorităţile ungare au respins ferm ideea executării acestui mandat pe teritoriul lor.
Viktor Orban a acuzat instanţa internaţională că nu mai funcţionează după principiile statului de drept.
„Curtea nu mai este o instanţă imparţială, o instanţă a statului de drept, ci mai degrabă o instanţă politică”, a afirmat premierul ungar luna trecută.
Reacţii internaţionale şi implicaţii juridice
Decizia Ungariei nu a rămas fără ecou pe plan internaţional. Preşedinţia Adunării statelor părţi la CPI şi-a exprimat „îngrijorarea” faţă de acest pas.
Retragerea oficială din CPI devine efectivă după un an de la notificarea formală transmisă Secretarului General al ONU. În acelaşi timp, retragerea atrage atenţia asupra unui precedent periculos pentru mecanismele internaţionale de justiţie.
Ungaria, membru fondator al CPI, a ratificat statutul de la Roma în 2001, dar documentul nu a fost niciodată promulgat integral la nivel naţional.
Sprijin din partea Israelului şi acuzaţiile CPI
Prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu a reacţionat favorabil la decizia Budapestei, numind-o „o decizie îndrăzneaţă şi principială”.
Netanyahu este vizat de un mandat de arestare din partea CPI pentru presupuse crime de război comise în Fâşia Gaza. Acesta a negat acuzaţiile, în contextul în care Israelul şi-a extins operaţiunile militare în regiunea palestiniană.
Guvernul ungar a descris mandatul ca fiind „obraznic”, respingând categoric legitimitatea acestuia.
