DEUTSCHE WELLE: Ungaria – adio stat de drept

Demonstraţii şi proteste ale opoziţiei de la Budapesta, critici din străinătate şi, în cele din urmă, un apel personal al preşedintelui Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, adresat premierului Viktor Orbán: deşi uriaşe, presiunile asupra conducerii maghiare n-au ajutat la nimic. Parlamentul a aprobat reforma constituţională cu o majoritate de două treimi. Nu cu mult timp în urmă, liderii partidului aflat la guvernare (Fidesz) anunţaseră că nu acceptă imixtiunea străinătăţii.
A fost cea de-a patra şi cea mai însemnată revizuire a legii fundamentale, într-un răstimp de un an, ea intrând în vigoare la 1 ianuarie 2012. Opoziţia şi juriştii au calificat noile amendamente drept un atac direct asupra principiilor statului de drept şi libertăţilor individuale. În context, afirmaţia fostului preşedinte al Ungariei, liberal-conservatorul László Sólyom, jurist şi fost preşedinte al Curţii Constituţionale, care a vorbit despre un "sfârşit al separaţiei puterilor", nu surprinde deloc.
Orbán îşi extinde influenţa
Conform noii legi fundamentale, Curtea Constituţională îşi va pierde din atribuţii. Astfel, în cazul unor noi modificări, instituţia va avea numai dreptul de a controla legalitatea formală a acestora, nu şi conţinutul. O verificare directă – cum ar fi compatibilitatea unui articol din Constituţie cu dreptul civil – nu va mai fi posibilă.
În cel mai fericit caz, judecătorii vor putea constata că, prin încălcarea unui drept garantat, Constituţia nu mai corespunde din punct de vedere juridic. Oricum, Curţii Constituţionale îi va fi tot mai dificil să exercite un control asupra puterii de la Budapesta.
Citește și DEUTSCHE WELLE: Mai e doar un pas până ca UE să abandoneze România și Ungaria

În plus, judecătorii Curţii îşi vor pierde dreptul de a mai invoca hotărâri pronunţate înainte de intrarea în vigoare a noii Constituţii, la începutul anului 2012. O umilinţă pare a fi şi ancorarea în Legea Fundamentală a multor reglementări declarate, anterior, anticonstituţionale – cum ar fi cea care îi vizează pe oamenii fără adăpost, cărora nu li se mai permite să ocupe spaţii publice, interzicerea publicităţii electorale pe posturile private de radio şi televiziune sau în presa scrisă sau dreptul Parlamentului de a recunoaşte comunităţile religioase. În funcţie de această recunoaştere, comunităţile beneficiază de fonduri publice.
Prin noua reformă ar putea fi îngrădită şi libertatea de opinie dacă articolul care face referire la "lezarea sentimentelor naţionale" nu va fi definit cu precizie. Absolvenţii de facultate vor fi obligaţi să muncească, o anumită perioadă de timp, în Ungaria. În caz contrar, aceştia vor achita contravaloarea studiilor.
O vendetă juridică
Expertul în drept constituţional, György Kolláth, numeşte noile modificări o "vendetă juridică". Pornirea de a schimba Constituţia izvorăşte din "reflexele bolşevice" ale lui Orbán şi ale partidului său, Fidesz.
Într-adevăr, Curtea Constituţională este ultima instituţie care, din când în când, s-a opus conducerii de la Budapesta, atunci când s-a constatat că principiile statului de drept sunt încălcate. Spre nemulţumirea premierului Orbán, Curtea a respins multe asemenea legi, ultima fiind cea referitoare la înregistrarea alegătorilor pe listele de votare, chiar la începutul lunii ianuarie.
Practic, "disciplinarea" Curţii Constituţionale a început o dată cu victoria lui Orbán în alegerile din 2010. Regulamentul privind alegerea şi componenţa Curţii a fost rapid schimbat. În toamna anului 2010, instituţia deja îşi pierduse dreptul de a se mai pronunţa în privinţa finanţelor statului. În componenţa Curţii au fost numiţi judecători care simpatizează cu premierul.
Începutul unui sistem autoritar?
Criticile opoziţiei maghiare au atins, din nou, apogeul: Alianţa "Împreună 2014", neparlamentară, vorbeşte despre un "atentat" la adresa Constituţiei. Andreas Schliffer, şeful partidului ecologist-alternativ "Politica poate fi altfel" (LMP) vede în modificarea legii fundamentale începutul unui "sistem autoritar"
"Reforma are scopul de a îndepărta obstacolele care împiedică guvernul să-şi exercite puterea şi de a elimina orice instrument de control în politica de zi cu zi, proces asigurat prin actualele modificări ale legii fundamentale. Curtea Constituţională nu mai are posibilitatea de a împiedica legi anticonstituţionale" – conchide expertul în drept constituţional, Gabor Halmai.