În Dubai, o bulă imensă pare că începe să se spargă. Ambiţia unor şeici a transformat un sat din deşert într-un loc de pe altă planetă.
În plină criză mondială, în Dubai a fost inaugurată cea mai înaltă clădire din lume: peste 800 de metri. De ce era nevoie de o clădire atât de înaltă? Nu mai există spaţiu pentru o construcţie dezvoltată pe orizontală? Nici vorbă! Orgoliu! Noi suntem cei mai tari! Sau, poate, un calcul negustoresc: o clădire de dimensiuni faraonice ar atrage turiştii la fel ca piramidele egiptene. Dar tot Dubaiul este plin de construcţii faraonice (un muzeu de arhitectură modernă în aer liber şi cu exponate în mărime naturală etc.). Dubai nu este foarte bogat în petrol. Construcţiile acelea opulente nu sunt făcute cu banii încasaţi din vânzarea petrolului (decât într-o mică măsură). Sutele şi sutele de miliarde de dolari au venit de la bănci şi au fost recuperate rapid prin vânzarea către clienţi din toată lumea. Nu voi putea înţelege de ce să-ţi doreşti o locuinţă într-un loc în care parcă un foehn imens îţi suflă tot timpul în faţă, nu poţi face plajă pentru că soarele pârjoleşte şi trebuie să stai tot timpul în încăperi cu puternice aparate de aer condiţionat.
Cariera internaţională, ca să zic aşa, a emiratului a debutat ca un imens duty-free, un loc de shopping unde preţurile nu cuprindeau niciun fel de taxe şi accize, cu cele mai ieftine electronice de pe pământ. Apoi (sau simultan), a început nebunia construcţiilor. Cele mai extravagante proiecte, cele mai opulente clădiri, cele mai noi tehnologii, care-şi propuneau să modifice chiar şi geografia. Condus de un monarh luminat, emiratul Dubai a încercat să facă, în câteva decenii, un salt unic în istorie: de la un sat de pescari la un centru financiar şi turistic mondial. Democraţia nu este o problemă, nu interesează pe nimeni, nimănui nu-i trece prin cap să critice conducerea. Cu o lună înainte de inaugurarea celei mai înalte clădiri, un fior traversase rapid tot globul: Dubai ar putea fi în faliment! Inima lumii a stat pentru o clipă; mari bănci americane şi europene au încă expuneri masive în zonă. Emiratul vecin, Abu Dhabi, a venit în ajutorul Dubaiului cu un împrumut de 10 miliarde. Dar toate investiţiile vor trebui să-şi dovedească de-acum încolo viabilitatea. Fără ajutor!
Pârtie de schi (acoperită, evident) pe o arşiţă de 45 de grade, insule artificiale create în mare, clădiri de înălţimi apocaliptice şi hoteluri de un lux ireal, toate acestea vor trebui să producă măcar banii necesari pentru întreţinerea lor. Câte împrumuturi ar mai putea primi Dubai drept ajutor? Şi până când? Băncile occidentale vor încerca, probabil, să scape de portofoliul putred care are legătură cu proiecte puţin cam ambiţioase. În Dubai, o bulă imensă pare că începe să se spargă. Ambiţia unor şeici a transformat un sat din deşert într-un loc de pe altă planetă. Un pariu imens, la care s-au prins cei mai mari investitori din lume, cele mai mari bănci, vedete de cinema, fotbalişti celebri. Se va dovedi viabilă această ciudată construcţie politico-economică? În doar câţiva ani vom afla.
