Doi membri ai Congresului american au anunțat că Ucraina și-a extins cererea de bombe cu fragmentație din partea Statelor Unite ale Americii (SUA). Ei spun că ucrainenii doresc să le adapteze dronelor.

Kievul a cerut unor membri ai Congresului să facă presiuni asupra Casei Albe pentru a trimite aceste arme. Totuși, nu este sigur dacă președintele Joe Biden va da acceptul pentru aceste livrări.

Muniția cu fragmentație este interzisă de peste 120 de țări. Când e folosită, aceasta eliberează un număr de bombe mai mici care pot ucide la întâmplare, pe o mare suprafață. Astfel, civilii sunt și ei puși în pericol.

Democrații Jason Crow şi Adam Smith, amândoi membri în Comisia pentru serviciile armate a Camerei Reprezentanţilor, spun că cererea Ucrainei se alătură celei pentru obuze de artilerie de 155 mm cu fragmentaţie.

Guvernul de la Kiev a declarat în mod public că dorește muniție cu fragmentare

Nu este prima dată când Guvernul de la Kiev cere public muniție americană cu fragmentație, însă, până acum, nu s-a mai vorbit despre cererea de MK-20, cunoscute și sub numele de CBU-100.

Cei doi membri ai Congresului spun că țara condusă de Volodimir Zelenski dorește ca obuzele de artilerie care au muniții convenționale să fie îmbunătățite cu utilizare duală, cu scopul de a opri atacurile Federației Ruse pentru cucerirea orașului Bahmut.

Fiecare astfel de obuz dispersează 88 de submuniţii.

În ceea ce privește bombele MK-20, ele sunt lansate din avion, se deschid în coborâre și eliberează peste 240 de submuniţii în formă de săgeţi.

Democratul Jason Crow, care este un veteran al armatei, spune că poate sprijini livrarea de MK-20, dar doar dacă partea ucrainean promite că va înlătura submunițiile și vor folosi MK-20 fără fragmentație.

Producția de MK-20 a fost oprită

În anul 2016, SUA au oprit vânzările de MK-20 către Arabia Saudită, iar Textron Systems Corporation a încetat să mai producă MK-20. Totuși, spune un consilier din Congres, există peste 1 milion de astfel de bombe în rezervele armatei americane.

În anul 2008, 123 de țări au adoptat un tratat care interzice fabricarea, folosirea şi depozitarea muniţiilor cu fragmentaţie. Printre țările care au adoptat tratatul se află unele din NATO, însă SUA, Rusia și Ucraina nu au aderat la el.

Un an mai târziu, în 2009, a apărut o lege care interzice exportul de muniții cu fragmentație care au o rată de eșec mai mare de 1%, iar acest lucru acoperă tot arsenalul militar american. Cu toate acestea, președintele american Joe Biden poate ridica această lege.