Întotdeauna am fost de părere că incoming-ul, adică turismul receptor, aducerea de turişti străini, constituie cea mai eficientă formă de turism, în urma căreia România poate profita din plin.
Este normal să fie aşa, deoarece incoming-ul reprezintă export de servicii, poate chiar cea mai simplă (aparent) formă de export. Promovezi destinaţia turistică România peste hotare, iar banii vin în ţară, aduşi de turiştii străini. Deci ne „vindem“ ţara foarte eficient. Această formă de turism ar trebui să constituie o prioritate naţională. Iar a fi prioritate naţională înseamnă a fi un subiect de comunicare între toate instituţiile de stat avizate şi sectorul privat. Pe de altă parte, din păcate, în România avem cel mult câteva zeci de touroperatori importanţi specializaţi în aducerea de turişti străini (iar specializate pe outgoing, ticketing etc. sunt mii de agenţii). Dintre aceştia, o mare parte se concentrează doar pe pieţe tradiţionale: Franța sau cele de limbă germană.
Promovarea realizată de Autoritatea Naţională de Turism din România nu poate să aibă eficienţă 100%, dacă nu are cine să aducă mult aşteptaţii turişti străini. Pentru că majoritatea, în special cei de pe alte continente, nu vor veni pe cont propriu pe o piaţă cvasi-necunoscută pentru ei. O şansă ar fi să fie aduşi de touroperatori din ţările vecine, dar de ce să nu facem noi asta? La ora actuală, turismul contribuie cu circa 2% la PIB-ul României, iar potenţialul ar fi de cel puţin 10%, dacă am atrage mulţi turişti străini. Anul trecut, ţara noastră a fost vizitată de 1,7 milioane de străini care au consumat nopţi de cazare în structuri clasificate, aceştia reprezentând 18% din totalul circulaţiei turistice. Dar, atenţie, marea lor majoritate nu au venit pentru destinaţia România, ci pentru afaceri sau evenimente. Nimic rău, deoarece turiştii de evenimente cheltuiesc, în medie, pe zi, de trei ori mai mult decât turiştii de leisure. Unica problemă este că în acest caz participanţii nu vin neapărat pentru o anumită destinaţie, ci pentru că în acea ţară are loc evenimentul X. De asemenea, peste 100.000 de străini vin anual pe croazierele de pe Dunăre şi aleg excursii în România. Dar ei au optat pentru produsul „croazieră pe Dunăre“, nu neapărat pentru România. În concluzie, ţara noastră nu este încă suficient de atractivă ca destinaţie în sine.
Cum stau alte ţări? Ponderea turiştilor străini este, în Bulgaria, de 67%, în Ungaria, de 50%, în Cehia, de 53% iar în Austria, de… 71%! Pe de altă parte, gradul anual de ocupare a structurilor de cazare din România nu depăşeşte 30%. Rămâne mult loc liber. Acest loc ar putea fi ocupat către turiştii străini, care, repet, constituie o formă de export şi ne aduc bani în ţară. Constat că o serie de turişti, în special din Europa, încep să vină pe cont propriu în Bucureşti şi alte oraşe, operând rezervările pe site-uri gen booking.com şi rezervând zborurile la companii low cost. Majoritatea pleacă mulţumiţi. La fel cum pleacă turiştii care aleg circuitele culturale ale României, city break-urile, turismul de aventură… Vă mai ofer o informaţie: ştiaţi că la capitolul parcuri naturale suntem lideri europeni, iar dacă am promova aceste obiective turistice pe plan internaţional, conform unor studii, ele ar aduce aproape încă 2% la PIB-ul României?
Pe lângă scăderea TVA pentru hoteluri la 9% (pentru serviciile de masă), pe lângă reţeaua de autostrăzi pe care încă nu o avem, pe lângă serviciile care mai lasă pe alocuri de dorit, pentru a ne dezvolta turismul de incoming avem nevoie de o promovare bună şi eficientă şi de multă, dar multă comunicare (între instituţii, ministere, organizaţii, firme). Şi, nu în ultimul rând, de o mai mare încredere în noi şi în produsul România. Care încredere, constat că lipeşte încă destul de mult. Cu toţii spunem: „Avem o ţară frumoasă, dar e greu, nu merge etc.“. La final mai pun o întrebare retorică. Să spunem că România este o corporaţie care doreşte să îşi promoveze către clienţi brandul. Produsele sale sunt foarte bune. Dar oare va avea succes dacă angajaţii sau managerii nu cred în valoarea propriului brand sau, mai rău, sunt dezinteresaţi?
Traian Bădulescu, Consultant Turism Innovation Travel
