Amnesty International a acuzat luni Rusia de crime de război în Ucraina, afirmând că sute de civili au murit în atacuri necruțătoare asupra orașului Harkov, multe dintre atacuri fiind comise cu bombe cu fragmentare, relatează AFP.
La începutul invaziei lor în Ucraina, forțele rusești au lansat o campanie neîncetată de bombardamente nediscriminatorii împotriva Harkovului. Rușii au bombardat aproape zilnic cartierele rezidențiale, ucigând sute de civili și provocând distrugeri în masă. Multe dintre atacuri au fost efectuate cu ajutorul unor muniții cu dispersie interzise pe scară largă.
ONG-ul susține că are dovezi clare
În cursul unei anchete aprofundate, ONG-ul pentru apărarea drepturilor omului afirmă că a găsit dovezi care arată că în şapte atacuri asupra unor cartiere din cel de-al doilea oraş al Ucrainei, nord-estul ţării, forţele ruse au folosit bombe cu submuniţii de tip 9N210 şi 9N235 şi mine cu dispersie, două categorii de arme interzise prin tratate internaţionale.
Intitulat ”Oricine poate muri în orice moment”, acest raport arată cum forţele ruse au provocat pagube imense prin bombardarea necruţătoare a unor cartiere rezidenţiale din Harkov de la începutul invaziei Ucrainei, pe 24 februarie.
Atacurile asupra Harkovului au început pe 24 februarie, prima zi a conflictului la scară largă. Forțele rusești au încercat să cucerească orașul folosind o forță de invazie terestră susținută de focuri masive de artilerie și lovituri cu rachete. Mai multe cartiere rezidențiale, inclusiv Oleksiivka, Saltivka, Piatykhatky și Novi Domy, au fost atacate în acea seară.
Rușii au folosit pe scară largă arme interzise
”Oameni au fost ucişi în casele lor şi pe străzi, la locurile de joacă şi în cimitire, în timp ce aşteptau la coadă pentru a obţine ajutor umanitar sau pentru a cumpăra alimente şi medicamente”, a spus Donatella Rovera, cercetătoare pentru situaţii de criză şi conflict în cadrul Amnesty.
”Utilizarea repetată de arme cu submuniţii interzise pe scară largă este şocantă şi demonstrează un dispreţ total pentru vieţile civililor”, a adăugat ea.
Deşi Rusia nu este semnatară a Convenţiei privind armele cu submuniţie, nici a Convenţiei privind minele antipersonal, dreptul internaţional umanitar interzice atacurile şi utilizarea de arme care, prin natura lor, lovesc fără deosebire şi constituie o crimă de război, subliniază raportul Amensty.
