Locurile de divertisment şi culturale de pe teritoriul Danemarcei s-au redeschis duminică, după ce au fost închise timp de o lună, în condiţiile în care guvernul danez a relaxat restricţiile anti-COVID-19, în pofida unui număr mare de contaminări.

Publicul a fost întâmpinat din nou la muzee, grădini zoologice şi parcuri divertisment. Sălile de cinema, de teatru şi de concerte vor putea de asemenea să deschidă pentru prima dată după patru săptămâni, chiar dacă au fost impuse limite în ceea ce priveşte capacitatea.

Cluburile și discotecile rămân închise

În majoritatea locurilor vizitatorii vor trebui să poarte mască şi să facă dovada, prin intermediul unui paşaport sanitar, că au fost vaccinaţi, au trecut prin boală sau au fost testaţi recent negativ pentru COVID-19, informează dpa, potrivit Agerpres.

Cu toate acestea, danezii încă nu se pot duce la cluburi şi la discotecă: viaţa de noapte rămâne închisă până cel puţin la sfârşitul lunii ianuarie.

Danemarca, o ţară cu circa 6 milioane de locuitori, a înregistrat recent peste 20.000 de noi contaminări pe zi, mai multe zile la rând. Numai sâmbătă au fost înregistrate peste 25.000 de cazuri.

Cu toate acestea, oficiali din domeniul sanitar danez susţin că infectările au ajuns la o fază de platou, în condiţiile în care numărul de pacienţi internaţi la spital cu COVID-19 pare să se fi stabilizat la 700-800.

Țara a depășit pragul de 1 milion de cazuri

Numărul de cazuri de COVID-19 înregistrate în Danemarca de la începutul pandemiei a depăşit pragul de un milion, conform datelor publicate miercuri, relatează dpa. În total, 3.433 de persoane au murit în ţara cu aproape 6 milioane de locuitori după ce au contractat coronavirus.

În pofida numărului extrem de mare de noi infectări la nivelul întregii ţări, danezii sunt mai puţin îngrijoraţi de situaţia legată de pandemia de COVID-19 decât erau în urmă cu câteva săptămâni, conform concluziilor ultimelor rezultate ale aşa-numitului Hope Project, care monitorizează comportamentul populaţiei daneze în perioada pandemiei.

Motivul principal este că sistemul de sănătate nu este la fel de suprasolicitat aşa cum se credea la început. Numărul de pacienţi cu COVID-19 din spitale a fost relativ constant – între 700 şi 800 – în ultimul timp.