Timida alegere a lui Joe Biden faţă de Israel 

Situația din Israel se agravează pe zi ce trece, însă președintele american Joe Biden preferă să rămână relativ retras în conflictul israelo-palestinian. Poziția sa este criticată în situaţia în care regiunea se află într-o situație fără precedent.

Cât timp mai poate rămâne în expectativă? Când a ajuns la putere, Joe Biden a făcut o alegere: să deplaseze cursorul politicii externe americane spre China, trimiţând conflictul israelo-palestinian în planul secund, conştient de slabele şanse de a ajunge la un acord de pace.

Doar că recentele escaladări de violenţă în regiune fac această poziţie dificilă. Şi exacerbează frustrările, scrie Le Temps. 

În continuare fără ambasador

În cadrul Partidului Democrat, cauza palestiniană a câştigat susţinere, ca reacţie tocmai la poziţia foarte pro-Israel a lui Donald Trump. Joe Biden este presat de aripa stângă a partidului său să se implice mai mult. Predecesorii săi s-au arătat toţi mai activi.

De la democratul Bill Clinton, care a organizat un summit israelo-palestinian în primul an al preşedinţiei sale, la republicanul Donald Trump, hotărât să încheie un acord de pace, trecând prin mandatul lui Barack Obama, care, din a doua sa zi la putere, a numit un trimis pentru pace în Orientul Mijlociu. Nimic de acest fel la Joe Biden. El este pentru o soluţie cu două state, fără a spori totuşi eforturile pentru a convinge părţile.

În vreme ce tirurile de rachete plouă peste Tel-Aviv şi loviturile aeriene în Gaza se înmulţesc, această pasivitate este criticată. Joe Biden a numit emisari speciali pentru Iran, Libia, Cornul Africii şi Yemen, dar a întârziat s-o facă pentru Orientul Mijlociu. Abia miercuri, secretarul de stat Antony Blinken a anunţat trimiterea unui emisar american la faţa locului, făcând apoi apel la Israel să „facă tot posibilul pentru a evita victimele civile”, după o convorbire telefonică cu prim-ministrul israelian.

La scurt timp după aceea, Joe Biden a anunţat că şi el a stat de vorbă cu Benjamin Netanyahu, apoi cu şeful Autorităţii Palestiniene, Mahmoud Abbas. „Speranţa mea este ca situaţia să se rezolve cat mai repede posibil, dar Israelul are dreptul să se apere când mii de rachete sunt trase spre teritoriul său”, a comentat el.

În opinia lui Martin S. Indyk, fost ambasador american în Israel şi fost trimis special pentru negocierile israelo-palestiniene, există o prioritate. Trebuie „foarte urgent un ambasador la Ierusalim şi un consul general la faţa locului care să poată trata cu palestinienii”, scrie el pe Twitter.

„Nu înţeleg de ce Casa Albă tărăgănează atâta. Nimeni nu este în stare s-o explice”. Donald Trump a numit foarte repede un ambasador, apoi a decis să mute ambasada de la Tel-Aviv la Ierusalim. El a ales astfel să închidă consulatul din Ierusalimul de Est.

„Să dea dovadă de reţinere”

De marţi, administraţia Biden a reacţionat la noile escaldări de violenţă, dar cu măsură. Joe Biden a făcut apel mai întâi la cele două părţi „să dea dovadă de reţinere”. O poziţie pe care Gilad Erdan, ambasadorul Israelului în Statele Unite, conştient de schimbarea de politică în fruntea Statelor Unite, a considerat-o „inacceptabilă”. „Este imposibil să pui în acelaşi mesaj declaraţii ale unor lideri israelieni care fac apel la calm alături de instigatori la violenţe şi de organizaţii teroriste care lansează rachete şi proiectile”, a denunţat el pe Twitter.

De partea palestiniană, există insatisfacţie. De astă dată, din cauza intervenţiei Statelor Unite în Consiliul de Securitate al ONU pentru a frâna o declaraţie considerată prea nefavorabilă Israelului. Miercuri o nouă reuniune de urgenţă în cadrul acestei instanţe s-a încheiat fără declaraţie comună, tot din cauza opoziţiei americanilor. Patru membri europeni ai Consiliului de securitate – Norvegia, Estonia, Franţa şi Irlanda – au decis dintr-odată să publice propriul lor comunicat, în care deplâng „numărul mare de victime civile, printre care şi copii, din cauza loviturilor aeriene israeliene în Gaza” ca şi „morţile israeliene cauzate de rachetele lansate din Gaza”. Ei fac apel mai ales la Israel să „înceteze activităţile de colonizare, de demolare şi de expulzare (de palestinieni), inclusiv din Ierusalimul de Est”.

Navigând printre presiuni, administraţia Biden mătură criticile. Dar Joe Biden calcă pe un teren fragil. El este conştient că o presiune sporită asupra guvernului israelian ar putea complica tratativele pentru restabilirea acordului privind nuclearul iranian. 

Republicanii, care au dat-o afară pe aleasa în Camera Reprezentanţilor Liz Cheney, foarte critică faţă de Trump, din ierarhia partidului, profită de această situaţie neplăcută. În ajunul discuţiei dintre Biden şi Netanyahu, Donald Trump a publicat un comunicat pe noua sa platformă, pentru a denunţa „lipsa sprijinului” lui Biden pentru Israel, care „duce la noi atacuri contra aliaţilor noştri”.