Joi, 3 februarie, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a atras atenţia că trupele militare rusești din Belarus reprezintă „o gamă extinsă de capacităţi militare moderne.”

„Sunt aşteptate 30.000 de trupe de luptă, forţe pentru operaţiuni speciale Spetsnaz, avioane de vânătoare, inclusiv Su-35, rachete Iskander cu capacitate duală şi sisteme de apărare aeriană S-400”, a transmis acesta.

Expresia „capacitate duală”, folosită de Jens Stoltenberg pentru a se referi la rachetele Iskander, este folosită pentru a descrie arme militare utilizate deopotrivă pentru conflict convenţional şi nuclear, conform reuters.com și EFE.

„Toate acestea vor fi combinate cu exerciţiul anual al forţelor nucleare ale Rusiei”, a adăugat Jens Stoltenberg.

NATO continuă discuțiile cu Ucraina

De asemenea, Jens Stoltenberg a evidenţiat unitatea aliaţilor după ce a purtat o convorbire telefonică cu premierul ungar, Viktor Orban, care s-a deplasat recent la Moscova pentru a se întâlni cu preşedintele rus Vladimir Putin.

„Toţi aliaţii sunt de acord cu privire la importanţa dialogului (…)”, a scris Jens Stoltenberg într-un mesaj public pe Twitter în care a adăugat că „a fost bine” să vorbească Viktor Orban despre „criza creată de acumularea militară a Rusiei în apropierea Ucrainei.”

Reamintim că purtătorul de cuvânt al Pentagonului a informat că forțele ruse din coasta Ucrainei dispun deja de spitale de campanie pentru „a oferi asistență medicală trupelor de pe teren”. Aceasta face parte din intensificarea „capacităţilor logistice şi de mentenanţă” pe care rușii le implementează în zonă.

Încă este pace

Purtătorul de cuvânt al Pentagonului, John Kirby, a făcut această declarație în cadrul unei conferințe de presă în care a fost întrebat despre tensiunile dintre Occident și Rusia.

În ciuda pregătirilor rusești de la granița cu Ucraina, care au sporit temerile statelor NATO și a Kievului cu privire la o eventuală incursiune a armatei ruse, Kirby a insistat că doar această informaţie „nu este un indicator” în sine că o invazie ar fi iminentă. „Nu neapărat”, a declarat el.

De cealaltă parte, în cadrul unei conferințe de presă cu prim-ministrul Ungariei, președintele rus Vladimir Putin a acuzat Vestul că ar încerca în mod deliberat să creeze un scenariu menit să ademenească Rusia într-un război cu Occidentul și că acesta a ales să ignore cerințele Moscovei cu privire la garanțiile de securitate, printre care se numără și retragerea NATO la granițele din 1997.

Unități de asalt

Rusia are masate la graniţa cu Ucraina între 56 şi 70 de aşa-numite „grupuri tactice la nivel de batalion”, ceea ce reprezintă mai bine de o treime din totalul de 168 de astfel de unităţi ale Moscovei, permanent gata de luptă, un fel de „forţă de reacţie rapidă” de care dispune Vladimir Putin. În momentul anexării peninsulei Crimeea, în 2014, armata rusă ar fi mobilizat în jur de şase astfel de batalioane, conform The Economist.

Batalioanele ruseşti, cu o forţă estimată de peste 127.000 de militari, reprezintă cea mai mare concentrare de forţe militare de la finalul Războiului Rece încoace.

Conform actualei doctrine a armatei ruse, un „grup tactic la nivel de batalion” (prescurtat, GTB) reprezintă o unitate de luptă alcătuită din circa 800 de militari, la care se adaugă subunităţi de blindate, artilerie ori antiaeriene.

Aceste GTB-uri sunt create în cadrul brigăzilor clasice de tancuri sau infanterie mecanizată. Ministrul rus al apărării, Serghei Şoigu a spus, citat de TASS, că Rusia dispune de 168 de astfel de GTB-uri.