Dragoș Anastasiu: Noi am avut timp de zece zile să tragem frâna de mână
Vicepremierul Dragoș Anastasiu a declarat că România se afla în pragul unei situații economice periculoase, motiv pentru care a fost necesar un set urgent de măsuri.
Potrivit acestuia, țara risca să fie retrogradată la statutul de „junk”, ceea ce ar fi echivalat cu pierderea încrederii investitorilor. Anastasiu a subliniat că Executivul a avut la dispoziție zece zile pentru a interveni decisiv.
„Noi am avut timp de zece zile să tragem frâna de mână a unei maşini care se îndrepta în zid. Şi zidul ăla se cheamă junk. Adică nerecomandat investiţiilor.
Ei, că toţi cei care au fost în maşină, românii, s-au lovit la genunchi, au o vânătaie, le curge sânge la o rană, adică suferă, aşa este.
Dar care era alternativa? Alternativa era să suferim dublu, triplu şi să nu ne mai revenim 15 ani. Ăsta este scenariul pentru care am fost obligaţi la acest pachet”, a afirmat vicepremierul.
Acesta a precizat că, deși măsurile luate produc disconfort social, alternativa ar fi fost o criză de proporții mult mai grave, cu efecte economice devastatoare care s-ar fi resimțit timp de peste un deceniu.
De ce s-au ales creșteri de taxe în locul reducerii cheltuielilor
Dragoș Anastasiu a explicat că Guvernul a optat, într-o primă fază, pentru creșteri de taxe și accize în locul reducerii cheltuielilor publice.
Motivul invocat a fost urgența bugetară și nevoia de a colecta rapid fonduri suplimentare. Măsurile adoptate, precum creșterea TVA sau accizele majorate, au un impact imediat asupra veniturilor statului.
„De ce acest pachet şi nu reduceri de cheltuieli în această fază? Pentru că toate măsurile astea luate sunt cu impact mare bugetar. Când creşte TVA cu doi la sută, se adună bani mulţi. Când creşte acciza cu 10 la sută, se adună.
Partea cealaltă, pe care populaţia o vede pe bună dreptate ca o lipsă imensă de echitate în România – faptul că există consilii de administraţie puse cum sunt puse, oameni care se duc din partide şi nu că se duc din partide, dar sunt incompetenţi şi foarte bine plătiţi, că ne pensionăm unii dintre noi la 48 de ani, că avem pensii de câte 5.000-6.000 de euro unii dintre noi – astea sunt percepute în mare parte ca o inechitate.
Toate lucrurile astea nu se pot regla repede şi impactul la buget nu este mare, dar ele trebuie reglate pentru că lumea s-a săturat de ele”, a precizat vicepremierul.
Acesta a adăugat că problemele sistemice privind cheltuielile publice – cum ar fi pensiile speciale sau posturile bine plătite din consiliile de administrație – nu pot fi corectate peste noapte. Cu toate acestea, el a afirmat că aceste dezechilibre vor fi abordate în etapele următoare ale reformei.
„N-am avut timpul necesar să facem acest lucru pentru că am tras o frână de mână, am căutat-o vreo zece zile, am găsit-o, am tras-o ca să nu intrăm în gard”, a mai declarat vicepremierul Dragoş Anastasiu.
Negocieri intense între partidele din coaliție și Comisia Europeană
Procesul prin care s-a ajuns la forma finală a pachetului fiscal a implicat consultări extinse atât în interiorul coaliției guvernamentale, cât și cu oficialii europeni.
Anastasiu a relatat că prima variantă a pachetului nu includea creșteri de TVA și se baza pe reduceri de cheltuieli. Această propunere a fost însă respinsă de Comisia Europeană.
„Pe data de 8 iulie a fost un termen limită în care România trebuia să prezinte un pachet fiscal credibil, discutat și acceptat de finanțatorii noștri, care trebuia trecut prin Parlament….
Mergem înapoi zece zile cât a avut guvernul să pregătească acest pachet, guvern care a plecat cu un mandat foarte clar, să nu creștem TVA, să găsim soluții pe tăieri, pe subțierea cheltuielilor din zona publică…”, a spus vicepremierul.
Documentul inițial conținea măsuri precum impozitarea băncilor și a jocurilor de noroc, dar fără majorări de taxe generale. După consultările cu Bruxelles-ul, Executivul a fost nevoit să revină asupra deciziilor.
Comisia Europeană a cerut măsuri suplimentare. Majorarea TVA a devenit inevitabilă
Potrivit vicepremierului, oficialii de la Bruxelles au transmis că măsurile propuse inițial nu asigurau reducerea deficitului bugetar cu 4% din PIB, așa cum România și-a asumat anterior.
Dragoș Anastasiu a susținut că Executivul român a fost avertizat că este necesară o ajustare semnificativă pentru a atinge ținta de deficit bugetar convenită la nivelul Uniunii Europene.
„Răspunsul a fost «oameni buni, voi trebuie să reduceți deficitul bugetar cu 4% din PIB până la sfârșitul anului viitor pentru că voi ați promis asta, acum trei ani și v-am tot lăsat». Anul trecut am promis că nu depășim 8 și ne-am dus în 9,3, anul acesta am spus că nu depășim 7 și ne-am duce în aproape 10.
Ei ne-au spus: «v-am lăsat, alegeri, etc. etc. dar până la sfârșitul anului viitor trebuie să ajungeți la 6%, pentru că voi v-ați asumat acest lucru, nu noi v-am obligat.
După care, anul următor trebuie să ajungeți la 5%, anul următor la 4%, iar apoi la 3% și atunci ajungeți la ce avem ca regulă în UE. Deci, 4% din PIB într-un an și jumătate. Domn’le cu ce ne-ați prezentat aici nu iese socoteala, mai căutați»”, a declarat vicepremierul.
El a adăugat că, deși Guvernul a încercat să evite o creștere a TVA, aceasta a devenit în final inevitabilă, în urma presiunilor externe și a realităților financiare interne.
Asumarea răspunderii guvernamentale și reacția opoziției
În cele din urmă, Guvernul și-a asumat răspunderea în Parlament pentru pachetul de măsuri fiscale. Printre modificările aprobate se numără majorarea TVA, creșterea accizelor, introducerea contribuțiilor de asigurări sociale pentru pensii și taxarea suplimentară a băncilor și industriei jocurilor de noroc. Decizia a fost luată în contextul unei presiuni de timp semnificative.
„Ne-am întors, am mai căutat, am mai adăugat, am mai schimbat la CASS, am mai refăcut la pensii, ca să nu mărim TVA. Ne-am dus încă o dată…nu iese. Iar atunci guvernul a decis să-și asume răspunderea pe pachetul fiscal, cu mîrire de TVA, cu CASS la pensii, cu mărire de accize, cu ce înseamnă bănci, jocuri de noroc.
Toate acestea în zece zile, probabil că nu multă lume știe ce înseamnă acest lucru la nivel de discuții între patru partide, cu anumite părți implicate, de tip bănci, jocuri de noroc pe care îi afectezi și trebuie să-i consulți”, a explicat Anastasiu.
Între timp, AUR a depus o moțiune de cenzură care urmează să fie votată. Dacă nu va fi adoptată, măsurile intră automat în vigoare.