În 2020 cercetătorii au realizat un experiment în laborator, pe șoareci. Ei au identificat atunci o proteină responsabilă pentru degradarea celulelor care produc melamină, pigmentul care colorează firul de păr. Autorii studiului au expus animalele mai multor tipuri de factori declanşatori de stres, printre care durere, stres psihologic, diverse situații periculoase, în timpul diferitelor faze ale creşterii părului, potrivit USToday.

În condiții de stres acut, părul șoarecilor a albit

Cercetătorii au descoperit că, în condiții de stres acut, părul șoarecilor a albit, deoarece un sistem nervos simpatic hiperactiv poate duce la epuizarea rapidă a celulelor stem melanocite, celulele implicate în crearea pigmentului. La șoareci, eliberarea de adrenalină și cortizol, hormoni care au legătură cu stresul, accelerează ritmul cardiac, având ca efect antrenarea hipertensiunii, care le afectează sistemul nervos.

Sistemul nervos simpatic devine hiperactiv

Oamenii de știință au observat că sistemul nervos simpatic, responsabil pentru răspunsul rapid şi involuntar al organismului la situaţii periculoase sau stresante, devine hiperactiv în astfel de situații-limită și asta duce la epuizarea rapidă a oxigenului din celulele-stem responsabile pentru culoarea părului, efectul fiind depigmentarea şi apariţia părului alb. Pe de altă parte, la șoarecii cărora li s-a dat tratament pentru hipertensiune acest efect nu a fost observat.

Există totuși limitări semnificative ale acestui studiu (principalul fiind că a fost efectuat pe șoareci), dar consensul general al profesioniștilor sugerează că stresul, alături de genetică și etnie, poate contribui la apariția firelor albe de păr.

Stresul accelerează îmbătrânirea și ne scoate peri albi?

Deși este posibil să nu existe o legătură directă între stresul și culoarea părului, există dovezi puternice care sugerează că stresul contribuie la declanșarea unor probleme cognitive. Dr. Patricia Simone, profesor de psihologie la Universitatea Santa Clara, a pus  accentul în studiile sale pe îmbătrânirea cognitivă și factorii care influențează memoria pe termen lung, la adulții în vârstă și la copii. „Adevărata preocupare aici este stresul cronic prelungit”, explică Simone.

„Aceasta este o buclă de feedback pozitiv. Stresul pe termen lung este dăunător sănătății, iar provocările legate de sănătate ne fac să facem față mai greu stresului”, notează ea. Cu alte cuvinte, stresul ne înrăutățește sănătatea, iar problemele de sănătate înrăutățesc stresul, acesta fiind un ciclu greu de întrerupt. „Oamenii care spun că au experimentat un stres moderat până la mare, pe termen lung, au modificări în diferite structuri ale creierului care sunt importante pentru memorie și cogniție”, afirmă Simone.

E posibil ca părul alb să-și mai revină?

Ea subliniază că oamenii au un control mai mare decât cred asupra stresului și îmbătrânirii. „Este interesant de observat că percepția asupra stresului primează. Modul în care percepem o situație de viață contează enorm. Deci, dacă simțim că avem resursele necesare pentru a gestiona situația, este mai puțin probabil să ne confruntăm cu stres cronic”, susține ea.

Simone oferă câteva sfaturi pentru reducerea stresului:

– Tehnici de relaxare (de exemplu, yoga, respirație, meditație)

– Exercițiile fizice

– Angajament social. Voluntariatul, timp de doar 2 ore pe săptămână, ne poate ajuta să ne menținem abilitățile funcționale și să facem față situațiilor stresante.