Treizeci de ani de creştere susţinută au fost aruncaţi peste bord într-o criză de numai doi ani. S-a întâmplat în Grecia! Standardul de viaţă din acestă ţară ajunsese în anul 2011 la nivelurile de la începutul anilor ’80 spune un material al Institutului pentru Noua Gândire Economică INET folosind date ale Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD).

Risipirea prosperităţii a fost mai accelerată în criza deflaţionistă din Grecia exact în rândul păturilor mai înstărite care au fost şi cele ce au profitat cel mai mult de avântul economic din precedentele decenii. Luând ca bază de calcul nivelul de 100 pentru anul 1974, indicatorul atinsese în anul 2009 nivelul maxim de 261 puncte pentru cei mai bogaţi dintre greci, în timp ce acesta nivelul de trai se dublase pentru cetăţenii eleni cu venitul mediu şi se amelioraseră cu numai 55% pentru păturile cele mai defavorizate.

Materialul INET preluat de portalul financiar Zero Hedge pune în legătură directă prăbuşirea economică accelerată cunoscută de Grecia de această majorare a discrepanţelor sociale. Statul elen afişa cel mai ridicat coeficient Gini (măsurând inegalitatea din societate) dintre membrele Uniunii Europene.

Om bogat, om sărac – dar cu toţii mai săraci

În criza datoriilor nu a fost scăpare pentru greci indiferent de încadrarea lor pe categorii de venituri. În anul 2011 indicatorul afişat de INET se situa la 161 în cazul celor mai bogaţi dintre greci, sub valoarea de 166 puncte din anul 1986 şi la 141 pentru cei cu venituri medii. Cei mai săraci dintre greci, cu un indicator de 108 puncte, au un nivel de trai situat la jumătatea dintre cele din 1974 şi 1986 când indicatorul afişa 116 puncte. „Săracii Greciei s-au întors unde erau în 1980”, titrează Washington Post amintind că şomajul în această ţară a ajuns la 28%.

Inegalitatea, bat-o vina…

Criza Greciei ne avertizează că un avans economic de decenii bazat pe credit poate fi spulberat în numai câţiva ani de o criză a datoriilor. Cercetătorii de la INET lansează astfel un avertisment pentru ţările dezvoltate al căror model de dezvoltare econoomică a presupus, de asemenea, o adâncire a discrepanţelor sociale. „Este un important pas înainte că inegalitatea este recunoscută tot mai mult ca un factor de îngrijorare nu numai din punctul de vedere al echitaabilităţii, dar şi din perspectiva faptului că reprezintă o ameninţare reală pentru performanţa economică şi coeziunea socială”, conchide materialul postat pe portalul Institutului.