Proiectul „Magic Blocks”, prezentat luni seara la Muzeul Țăranului Român, propune intervenţii minimaliste în zone „disperate” din punct de vedere urbanistic, cu bugete mici şi avantaje spectaculoase. O idee vehiculată de specialiştii în arhitectură şi urbanism constă în mutarea aparatamentelor de la parterul anumitor blocuri din Balta Albă la mansarda acestora.

Un nou proiect de reabilitare urbană concentrat pe arhitectura socialistă şi spaţiul public din jurul acesteia a fost iniţiat de o echipă internaţională de specialişti de la revista „Arhitectura”, Asociaţia Zeppelin, Asociaţia de birouri de arhitectură „Point4”, fundaţia internaţională „Archis Interventions”, cu colaborarea Asociaţiei pentru Tranziţia Urbană (ATU) şi a biroului „Space Syntax România”. Etapa iniţială a proiectului constă într-o expoziţie la Muzeul Ţăranului Român, vernisată luni seara în prezenţa autorilor.

Parterul se mută la mansardă

0-41601-magicblocks2.jpgUna dintre cele mai interesante probleme pe care proiectul „Magic Blocks” le pune în discuţie este legată de teritoriile care aparţin domeniului public şi care se află într-o stare de degradare continuă, deşi oraşul duce lipsă de spaţii în care să se poată desfăşura activităţi în aer liber.

„Tot acest spaţiu este o resursă foarte bună de folosit şi oricum nu le putem arunca sau demola. Hai să ni le asumăm într-un fel şi să ne facem viaţa mai uşoară”, susţine Constantin Goagea,  Director al revistei Arhitectura si al Asociatiei Zeppelin, la evenimentul de luni seara.

Proiectul-pilot propus constă în mutarea apartamentelor de la parterul anumitor blocuri din Balta Albă la mansardă, iar spaţiul eliberat la parter intră în adminstrarea agenţiei de reabilitare. Parterul devine, astfel, activ (şi productiv), unde se pot amenaja spaţii comerciale şi servicii publice, contribuind, astfel, la finanţarea altor operaţiuni pentru imobil.

Una dintre problemele legate de acest scenariu se referă la motivaţia locuitorilor de la parter să îşi mute casele la mansardă. „În momentul în care ai de ales între a locui la parter în spatele unor gratii şi să vezi lumina soarelui la televizor într-un spaţiu de 60 de mp şi a locui într-un apartament luminos, de 90 de mp, fără igrasie şi, dacă valoarea apartamenului tău creşte în felul acesta de la 50 de euro la 70 de euro pe metru pătrat, să zicem, cred că vor fi liste de aşteptare la primărie care să se mute primul”, a spus arhitectul Justin Baroncea, arhitect Point4, co-autorul proiectului.

80% finanţare publică

Procesul de reabilitare se împiedică în  lipsa de organizare a locatarilor, sistemul birocratic stufos şi lipsa de comunicare şi coordonare între principalele instituţii implicate. Finanţarea reabilitării este de asemenea o problemă care depinde, în mare parte, de bugetul public. Asociaţiile de proprietari trebuie să aplice pentru finanţare, iar 80% din suma necesară va fi asigurată de către guvern şi administraţia locală. Proprietarii trebuie să plătească restul de 20%.

„Însă acest sistem pune problema capacităţii proprietarilor individuali de a-şi asigura partea lor de finanţare. Îndeosebi proprietarii cu resurse reduse şi mai ales cei cu probleme sociale vor avea nevoie de împrumuturi speciale, garantate prin propriile apartamente. În schimb, printr-o astfel de creditare şi prin realizarea operaţiei de reabilitare, ei îşi vor mări valoarea apartamentelor”, explică iniţiatorii proiectului.

„Suntem experţi în bugete mici. Singura problemă reală ţine de organizarea autorităţilor şi asociaţiilor de locatari. Se investesc bani în refaţadări oricum, hai să gândim puţin mai global”, a explicat unul dintre iniţiatorii proiectului, Constantin Gogea, la întâlnirea de la MŢR. Un prim pas de reabilitare îl constituie înfiinţarea unei agenţii independente sau în cadrul primăriei care să se ocupe de partea administrativă a întregului proces.

Intervenţii minime cu efect maxim

Problema esteticii şi a managementului spaţiului public în Bucureşti este la fel de veche precum cea a arhitecturii socialiste, care a fost pusă în discuţie de nenumărate ori, atât în discursul specialiştilor, cât şi, sporadic, a unor autorităţi. Concluzia a fost de fiecare dată aceea că, deşi mulţi oameni le detestă şi vorbesc despre ele ca despre „cutii de chibrituri” sau „colivii”, vestea proastă este că nu le putem nici arunca, nici demola.

Soluţia constă într-un set de operaţii de intervenţie minimaliste de impact, care, pentru a putea fi implementate, nu trebuie să ridice mari probleme de administraţie sau de finanţare. Deşi, până recent, problema blocurilor socialiste s-a pus în termeni politici, estetici, de identitate sau sociali, în noul context  global se vorbeşte mai mult în parametrii economici şi tehnici.

Pentru că au fost construite pentru a crea o „nouă societate”, blocurile comuniste adăpostesc oameni din toate categoriile sociale, de la muncitori la intelectuali şi poliţişti. Localizarea şi vârsta clădirilor determină diferenţe uriaşe de valoare efectivă şi de percepţie între ansambluri de altfel identice, dar, în mod surprinzător, contextul nu este un criteriu important (spaţiul, clădirile, relieful şi instituţiile din jur).

„Asemănător majorităţii oraşelor din Estul Europei, avem mari cartiere funcţionaliste, undeori de 200.000 – 400.000 de locuitori (Balta Albă, Drumul Taberei etc.), construite în anii ’60 şi ’70 după principiile urbanismului liber – mari bare şi turnuri pluting în verdeaţă”, scrie în volumul de oprezentare a proiectului.

Diferenţa de preţ centru şi periferie se adânceşte

Un studiu comparativ al preţurilor pe cartiere efectuat în 2007, în plin boom economic, arată că zonele centrale sau foarte accesibile devin mai scumpe, deci tind să fie locuite de o populaţie mai înstărită. Comparaţia preţurilor pentru 2009, după cunoaşterea rezultatelor crizei economice, arată că diferenţierea continuă şi se accentuează. Preţurile dintr-un cartier de tip Balta Albă au scăzut mult mai puternic decât cele din zone centrale, cum ar fi Unirii sau Calea Moşilor, indicând ghettoizarea inimentă unor părţi uriaşe din oraş.

„O strategie realistă de reabilitare trebuie să presupună un mecanism de participare: identificarea problemelor împreună cu locuitorii, definirea, acceptarea prin negociere şi comunicarea unui proiect economic şi tehnic de realizare a acestuia sub forma unor acţiuni coordonate”, subliniază coordonatorii proiectului „Magic Blocks”.

 

Te-ar putea interesa și: