Savurând un pahar de glögg (vin fiert cu mirodenii) la Lilla Torg, o piață istorică din Malmö, sudul Suediei, Britta și Inger discută despre ultimele măsuri anunțate cu câteva zile în urmă de premierul Stefan Löfven, pentru a reduce o răspândire alarmantă a coronavirusului în regat. Nicio adunare mai mare de opt persoane, închiderea barurilor și restaurantelor la ora 22:00.

„Libertatea noastră este din ce în ce mai restricționată, dar suntem încă norocoși în comparație cu alte țări din Europa”, spune Britta. „Până când” se întreabă prietena ei, îngrijorată de creșterea alarmantă a contaminărilor din ultimele săptămâni, scrie Le Point.

Experimentul suedez în lupta împotriva pandemiei, la antipozii altor țări, este un eșec, proclamă detractorii. Regatul scandinav a adoptat din martie o politică singulară în Europa susținută de epidemiologul șef Anders Tegnell de la Agenția de Sănătate Publică, un „guru” care refuză orice izolare și al cărui guvern, parlament și populație îi urmează recomandările cu scrupulozitate. În mod clar, în opinia lui, suedezii trebuie să învețe să trăiască cu Covid-19, păstrând o societate deschisă cu magazinele, restaurantele, grădinițele, școlile și locurile de muncă și concentrându-se pe respectarea gesturilor de barieră și igienă și responsabilitatea cetățenilor.

Chiar și la apogeul epidemiei din aprilie, el a rămas ferm pe poziţie și și-a păstrat încrederea politicienilor, apărându-și „strategia pe termen lung”, în ciuda criticilor puternice, în special din partea a douăzeci și doi de oameni de știință de renume care i-au denunțat „strategia greşită” şi au cerut puterii politice „să preia controlul”. Mizând pe imunitatea colectivă pentru a preveni un al doilea val în toamnă, el a prezis că 40% dintre locuitorii din Stockholm – principala sursă de contaminare din țară – ar trebui să fie imunizați. O prognoză contrazisă de un raport al Agenției Suedeze de Sănătate Publică care dezvăluie că doar 7,3% dintre locuitorii capitalei testaţi au dezvoltat anticorpi împotriva virusului.

Acalmia din vară, când Suedia a înregistrat una dintre cele mai scăzute rate de contaminare din Europa, a galvanizat figura emblematică a regatului în lupta împotriva pandemiei, arhitect al unui model lăudat de mass-media străină. Dar revenirea puternică a epidemiei de la sfârșitul lunii octombrie a pus la îndoială strategia controversată a domnului Tegnell. „Nu vedem nicio dovadă că avem în acest moment o imunitate a populației care să încetinească răspândirea virusului”, a recunoscut el.

O mărturisire a eșecului pentru șeful guvernului care a preluat comanda, înmulțindu-şi, săptămâna trecută, intervențiile în fața presei pentru a avertiza împotriva „unei situații care se agravează” și hotărând singur, pentru prima dată, să interzică întâlnirile de peste opt persoane, ceea ce nu este o recomandare din partea autorităților sanitare. „Nu mergeți la sală, la piscină, la bibliotecă, nu organizați petreceri”, îi imploră pe compatrioții săi, în special pe cei tineri, mai puțin vigilenți încă din vară. „Vedem că recomandările noastre nu mai sunt respectate la fel de mult”, deplânge el, „ceea ce ne obligă să introducem mai multe restricții foarte intruzive și fără precedent pentru a rupe curba [pandemiei]. Este dur, brutal, dar necesar”, insista el duminica trecută în cel de-al doilea discurs despre starea naţiunii după cel din luna martie.

Cu 230.514 de contaminări pe 25 noiembrie (+4.954) și 6.555 de decese (+55, inclusiv peste 5.000 de persoane cu vârsta peste 70 de ani), Suedia (10,3 milioane de locuitori) are de patru ori mai multe decese decât toți cei 16 milioane de vecini nordici (Danemarca, Finlanda, Norvegia ). „Suntem pe o pantă abruptă care continuă să crească”, a avertizat, la rândul său, domnul Tegnell, marți, la televiziunea publică SVT, solicitând „reducerea tuturor contactelor sociale”.

„Este important să cooperăm astfel încât curba să se aplatizeze”, a spus el, sperând că Suedia „se va apropia în curând de un vârf și va urma același scenariu experimentat în mai multe țări europene care au început să înregistreze un declin după câteva săptămâni de la reluarea epidemiei”. Precaut, el avertizează împotriva oricărui optimism excesiv. „Cred că este foarte important să nu credem nici de data aceasta că pandemia s-a încheiat doar pentru că infectările se reduc. Această boală a avut o capacitate uimitoare de a reveni în diferite moduri. Nu trebuie să ne pierdem autoritatea cum spune OMS”, pentru a evita un al treilea val.