Deficitul în creștere pune presiune pe sistemul public de sănătate din Germania
În contextul unui dezechilibru financiar tot mai accentuat în sistemul public de sănătate din Germania, administrația condusă de cancelarul Friedrich Merz examinează posibilitatea unei reforme majore care ar putea conduce la reducerea semnificativă sau chiar la desființarea unor case de asigurări de sănătate.
Această măsură vine ca răspuns la un deficit bugetar care se preconizează să se dubleze până în 2027, atingând o valoare estimată de 12 miliarde de euro.
Date recente arată că, în 2024, veniturile colectate prin contribuțiile obligatorii au depășit 320 de miliarde de euro, însă cheltuielile sistemului au fost mult mai mari, lăsând o diferență negativă de 6,2 miliarde.
Această situație a generat discuții intense în rândul liderilor politici din coaliția guvernamentală din Germania.
Critici la adresa numărului excesiv de case de asigurări
Klaus Holetschek, reprezentant al CSU în parlamentul bavarez, a atras atenția asupra numărului ridicat de case de asigurări, considerând că aproape 100 de astfel de instituții susținute financiar de stat reprezintă un factor major în menținerea deficitului.
În aceeași direcție, Jochen Ott, membru al partidului social-democrat, a pledat pentru o consolidare a sistemului.
Ineficiența administrativă, un factor agravant
Din partea CDU, Stephan Pilsinger, vicepreședintele comisiei de sănătate din Bundestag, a subliniat impactul costurilor administrative excesive asupra dezechilibrelor bugetare și a sugerat implementarea unor măsuri clare de eficientizare și optimizare a gestionării fondurilor.
Guvernul avertizează că, dacă nu se vor introduce schimbări semnificative, nivelul contribuțiilor sociale obligatorii ar putea crește de la 17,5% la 18,3% din venitul brut al angajaților până în 2027.
Ministrul sănătății, Nina Warken, a exclus această posibilitate, subliniind că o majorare a taxelor ar afecta negativ economia.
Pentru a sprijini sistemul, guvernul intenționează să aloce 800 de milioane de euro în fondul de sănătate, însă suma este considerată insuficientă pentru acoperirea tuturor nevoilor financiare ale sectorului.
Finanțarea categoriilor vulnerabile, încă neclară
În discuțiile aflate în curs rămâne și problema finanțării anumitor categorii sociale, cum ar fi beneficiarii de ajutor social sau îngrijitorii neplătiți, iar ministrul Warken a promis continuarea dialogului cu Ministerul de Finanțe pentru a găsi o soluție echilibrată.
Totuși, ea a insistat că reformele nu pot fi susținute doar prin fonduri bugetare suplimentare, evidențiind necesitatea unor măsuri structurale.
Asociația Caselor de Asigurări Statutare (GKV-Spitzenverband) și-a exprimat nemulțumirea față de proiectul de buget pentru 2025, criticând faptul că guvernul nu a prevăzut o refinanțare a serviciilor sociale care, în prezent, sunt finanțate din contribuțiile obligatorii.
Reprezentanții GKV, Uwe Klemens și Susanne Wagenmann, au catalogat această abordare drept „inacceptabilă,” subliniind că povara financiară nu poate continua să cadă exclusiv pe umerii contribuabililor.
Surse din presa germană, precum Bild și Frankfurter Allgemeine Zeitung, notează că guvernul ia în calcul utilizarea unor împrumuturi pentru a gestiona temporar situația financiară, însă experții din GKV avertizează că această strategie doar amână rezolvarea crizei și transferă povara către viitor, fără a aborda cauzele profunde ale dezechilibrului.
