Scumpirea petrolului hraneste aliantele dintre consumatori

curand un acord privind protectia mediului, care incearca sa incurajeze schimbul de tehnologii avansate, menite sa diminueze consumul de materii energetice. Documentul are mai intai o insemnatate politica, vrand sa arate o impacare a celor doua guverne dupa interventia din Irak si refuzul Americii de a semna tratatul de la Kyoto. Dar el poate insemna si o sansa pentru dezvoltarea unor industrii noi, capabile sa „impuste doi iepuri dintr-o lovitura”, sa reduca emisiile de dioxid de carbon si sa u

curand un acord privind protectia mediului, care incearca sa incurajeze schimbul de tehnologii avansate, menite sa diminueze consumul de materii energetice. Documentul are mai intai o insemnatate politica, vrand sa arate o impacare a celor doua guverne dupa interventia din Irak si refuzul Americii de a semna tratatul de la Kyoto. Dar el poate insemna si o sansa pentru dezvoltarea unor industrii noi, capabile sa „impuste doi iepuri dintr-o lovitura”, sa reduca emisiile de dioxid de carbon si sa utilizeze cat mai eficient resursele locale. Din acest punct de vedere, Germania poate fi considerata tara exportatoare de tehnologii avansate. Dupa venirea verzilor la putere, guvernul german a pornit cateva initiative majore in domeniul productiei de energie. A demarat programe de sustinere a „fermelor” eoliene, a productiei biocombustibilor si biogazului si de crestere a eficientei energetice a centralelor electrice care utilizeaza carbuni. In schimb, a abandonat programul nuclear (al doilea ca marime din Europa Occidentala, dupa Franta).Cu o economie in crestere rapida, America nu isi poate permite sa renunte la programul nuclear de producere a energiei electrice. Dar poate deveni si in aceste conditii cea mai mare piata pentru tehnologiile privind eficienta energetica. Primul pas ar fi sa copieze practici curente din Japonia sau Europa, cum ar fi coincinerarea anvelopelor uzate. Dar adevaratul potential sta in cresterea eficientei centralelor clasice. SUA dispune de cele mai vaste zacaminte de carbune, de circa 270 de miliarde de tone, ceea ce reprezinta 25% din rezervele cunoscute. La actualul ritm de consum, aceste rezerve ar potoli foamea energetica a economiei americane pentru urmatoarele doua secole si jumatate. Noile tehnologii, care incep sa fie tot mai des folosite, permit, prin incalzirea carbunelui, obtinerea unui gaz cu valoare energetica mare. Acesta poate fi ars in aceeasi centrala cu carbunele, marind simtitor eficienta energetica, sau folosit in industria chimica. Astfel de tehnologii se alatura panopliei de solutii care cauta sa utilizeze cat mai eficient sursele regenerabile de energie. In aceasta idee, productia de etanol a Americii creste continuu de cinci ani. Desi nu va inlocui prea curand benzina in rezervorul masinilor, etanolul este tot mai folosit in activitatile agricole si la producerea de energie. El este obtinut din porumb, o „materie prima” abundenta in America. Etanolul este folosit pe scara larga in Brazilia, unde are toate sansele ca la sfarsitul deceniului sa inlocuiasca benzina in preferintele soferilor. si alte tari care pot obtine productii mari de trestie de zahar (alaturi de porumb, cea mai importanta materie prima pentru etanol) sunt interesate de aceste tehnologii. Atat India, cat si alte tari asiatice prevad cresteri ale productiei de etanol.Europenii, in lipsa de conditii pentru obtinerea de recolte semnificative de porumb sau trestie de zahar, promoveaza biodieselul, un combustibil obtinut din rapita. O idee, venita tot de la „verzii” germani, incearca sa transforme ferma intr-un producator de energie, nu doar de produse agricole. Productia de biogaz, obtinut din descompunerea resturilor organice din ferme, ar diminua dependenta de gazul rusesc.si alte solutii, deja clasice, sunt din nou la moda. Industria nucleara stagneaza in tarile dezvoltate, datorita temerilor legate de poluarea radioactiva, insa in statele cu ritmuri inalte de dezvoltare, foamea de energie a impus practic solutia nucleara. Numai in India se afla in constructie circa opt centrale nucleare.Fiecare crestere a pretului petrolului stimuleaza toate aceste tehnologii. Industriile care le dezvolta au primit un sprijin neasteptat din partea iernii. Atat prelungirea sezonului rece in emisfera nordica, cat si ritmul galopant al cresterii economiei chineze, care pare scapata de sub control, au saltat pretul titeiului la peste 50 de dolari pe baril. Fiecare zi cu petrol scump hraneste industriile alternative, care ar putea inlocui intr-o buna zi „aurul negru”.

Ponderea tarilor in curs de dezvoltare in pib-ul mondial se va dubla In 20 de ani

Ritmul inalt de crestere a economiilor asiatice este o veste buna pentru tarile producatoare de petrol. Daca America si Europa au resurse sa investeasca in surse alternative de energie, tari precum India sau China trebuie sa se bazeze pe importurile de titei, singura resursa care poate satisface nevoi in crestere rapida. Pe termen lung, Asia va deveni principalul consumator de petrol, reorientand interesul tarilor din Golful Persic. Ponderea Europei si a SUA in totalul consumului de materii energetice se va diminua, pe masura ce PIB-ul cumulat al Indiei si Chinei va depasi 30 de procente din totalul economiei mondiale.

Gazprom domina topul principalilor producatori de petrol si gaze

Concurenta dintre marile companii petroliere se va inteti, pe masura ce economia Asiei ia avant. Rusia se afla intr-o pozitie avantajoasa pentru ca poate oferi atat titei, cat si gaze naturale. Acestea sunt tot mai cerute dupa ce tehnologiile de racire si transport le-au facut mai usor de exportat. Expertii prevad crearea unor aliante regionale intre tarile asiatice si exportatorii din Golful Persic. Un prim exemplu este relatia tot mai stransa intre Iran si China. Ca raspuns la aceste evolutii, marii jucatori occidentali de pe piata petolului vor incerca sa-si uneasca fortele pentru a raspunde cat mai bine la globalizarea cererii de petrol.