Într-un raport dat publicităţii luni, 12 octombrie, Consiliul Europei recomandă Bulgariei promovarea învăţământului în limbile minorităţilor prin introducerea acestuia la nivel preşcolar şi secundar. Totul vine după ce instituţia europeană a constatat nu se asigură predarea limbii materne pentru mai multe minorităţi, printre acestea numărându-se şi cea română.

Comitetul Consultativ privind Convenţia-cadru pentru protecţia minorităţilor naţionale al Consiliului Europei notează “cu regret” că predarea limbii române în Vidin a fost întreruptă, în această cea de-a patra Opinie referitoare la Bulgaria, publicată luni.

La momentul actual, se precizează în document, limba română este predată doar ca limbă străină la Liceul “Mihai Eminescu” din Sofia, care permite studierea intensivă a limbii române şi unde se predau şi alte discipline în această limbă.

Comitetul Consultativ salută disponibilitatea studiilor în limba română la Sofia, dar observă că nu este oferită nicio predare în limba română sau a limbii române în sistemul de învăţământ obişnuit în zonele în care vorbitorii de română trăiesc în număr semnificativ, în special în regiunea Vidin. Comitetul Consultativ solicită autorităţilor bulgare ca, în cooperare cu vorbitori de limbă română, să facă disponibilă predarea în sau a limbii române în zonele locuite tradiţional de această minoritate, scrie Agerpres.

Conform documentului Consiliului Europei, în afară de dreptul de a învăţa propria limbă maternă, în Bulgaria nu există un cadru juridic cuprinzător care să acorde drepturi specifice persoanelor aparţinând minorităţilor, în domeniile cultură, mass-media, utilizarea limbii în contactele cu autorităţile, semnalizare topografică sau participare politică.

Limba macedoneană, subiect de controverse între Bulgaria şi Macedonia de Nord

În altă ordine de idei, procedurile de aderare ale Macedoniei de Nord la Uniunea Europeană ar putea începe curând, după ce negocierile cu Bulgaria în privința disputelor istorice sunt aproape de finalizare. Potrivit ultimelor informații, Sofia şi Skopje şi-au exprimat dorinţa de compromis.

Mai exact, cele două mari puteri și-au fixat un termen până pe 10 noiembrie pentru a-şi rezolva disputele istorice şi a permite deschiderea negocierilor de aderare ale Macedoniei de Nord la UE, informează AFP.

„Trebuie lansate discuţii (bilaterale) la toate nivelurile, pentru a ajunge la un compromis înainte de 10 noiembrie”, data la care la Sofia va avea loc un summit economic UE-Balcanii de Vest, a declarat premierul bulgar Boiko Borisov, la finalul unei întrevederi cu şeful diplomaţiei nord-macedonene Bujar Osmani.

Cele două ţări vecine îşi dispută personalităţi istorice, scriitori şi poeţi, dar principala dispută vizează limba. Bulgaria, membră a UE din 2007, consideră limba Macedoniei de Nord un dialect al bulgarei şi respinge termenul de „limbă macedoneană”. Ea propune formula de „limbă oficială a Republicii Macedonia de Nord”.

„O animozitate latentă, moştenire a trecutului, (care) trebuie depăşită”, a admis Osmani.