Săptămână de foc pentru clienţii băncilor cipriote din România

Asta s-a întâmplat cu clienţii Bank of Cyprus, ale cărei operaţiuni au fost suspendate timp de o săptămână începând cu 1 aprilie. Întrucât Bank of Cyprus opera în România ca o sucursală, decizia de suspendare a operaţiunilor a fost dictată de autorităţile din Cipru, Banca Naţională a României fiind doar notificată. Clienţii Marfin Bank nu au avut însă nicio restricţie privind accesul la banii proprii, banca fiind reglementată în România.
La fel ca în unităţile Bank of Cyprus din Cipru, clienţii din România au avut acces doar la banii din conturile curente în limita unor retrageri de maximum 300 euro/zi.
Unii români au fost atraşi de dobânzile la depozite oferite de Bank of Cyprus, cu mult peste media pieţei, fără a fi totuşi conştienţi că pun banii la o sucursală a unei bănci străine, adică au banii garantaţi în ţara de origine a băncii, respectiv în Cipru.
Chiar dacă au avut acces la bani cu câteva zile înainte de suspendarea operaţiunilor băncii, şi deci puteau să îi transfere către alte bănci, unii deponenţi au decis să ţină depozitele până la scadenţă.
Este şi cazul unui cuplu mai în vârstă, care deţine 15.000 euro într-un depozit la banca cipriotă. Pentru a nu pierde dobânda la depozit, care ajungea la scadenţă pe 3 aprilie, ei nu au retras banii pe 28 sau 29 martie, când deja presa vuia de problemele sistemului bancar din Cipru. Deşi vorbim de depozitele de la o sucursală, banii acestora sunt garantaţi în limita a 100.000 euro/depozit de către guvernul cipriot.
Situaţii complicate
Dacă în asemenea cazuri problemele se pot rezuma la un acces întârziat la bani, lucrurile se complică atunci când unele afaceri se derulau prin conturi deschise la Bank of Cyprus, întrucât nu mai puteau efectua nicio plată către partenerii comerciali şi riscau, de fapt,  blocarea întregii activităţi.
De asemenea, au avut de suferit şi cei care au avut depozite la banca cipriotă constituite ca garanţie colaterală pentru credite luate de la alte bănci. Ei ar fi trebuit să aducă alte garanţii în locul celor blocate sau să returneze imediat creditul.
Nu se ştie încă dacă printre depozitele atrase din România de Bank of Cyprus, de 250 milioane euro la finele lui septembrie 2012, mai existau unele de peste 100.000 euro înainte de închiderea băncii.
Aceste depozite mari ar putea scăpa de impozitarea cu minimum 40% (aşa cum s-a decis pentru depozitele din Cipru), dacă activele din România vor fi preluate cât mai rapid de o altă bancă. „Nu cunosc să se fi încheiat o tranzacţie (privind activele Bank of Cyprus din România – n.r.). Ştiu doar că se poartă negocieri de vânzare“, a declarat Nicolae Cinteză, şeful direcţiei de supraveghere din cadrul BNR. Surse din piaţă au declarat pentru Capital că Banca Transilvania ar negocia preluarea activelor Bank of Cyprus, tranzacţia fiind posibil să vizeze şi pachetul de 10% pe care banca cipriotă în deţine la BT.
Venind acum la Marfin Bank, care deşi este reglementată ca o bancă de sine stătătoare în România, ea s-ar putea îndrepta tot către vânzare.
O bancă bună, cu acţionar în lichidare
„Până acum (joi, 4 aprilie, n.r), nu s-a luat o decizie finală în privinţa acţionarului majoritar al Marfin (Laiki Bank, n.r.). Dacă rămâne bad bank, cel mai probabil, i se suspendă dreptul de vot. În acest caz, banca mai are 4 acţionari, care, conform legislaţiei, vor reprezenta 100% din capitalul social al băncii. În cazul suspendării votului acţionarului majoritar, blocăm automat luarea altor expuneri pe piaţă“, a declarat Cinteză. Potrivit oficialului BNR, Marfin Bank este într-o poziţie bună din punctul de vedere al solvabilităţii. Dacă pe parcurs banca ar avea nevoi suplimentare de capital, iar acţionarii săi nu îşi pot îndeplini obligaţiile, BNR ar putea interveni şi solicita o restructurare, spune Cinteză.
Ce ar putea însemna o restructurare pentru Marfin Bank? Surse din piaţă spun că dacă Marfin Bank ar avea nevoie de capital suplimentar peste ceva timp, iar acţionarii băncii nu pot acoperi necesarul, atunci li se suspendă dreptul de vot, şi banca este preluată temporar de Fondul de Garantare a Depozitelor (FGDB) prin Banca Punte şi vândută în câteva luni.
FGDB spune că „Marfin Bank este o bancă ale cărei depozite garantate se ridică la 268 milioane de lei, ceea ce nu reprezintă un risc sistemic pentru piața bancară românească“. Potrivit FGDB, măsura de bancă punte poate fi luată de către BNR în cazul unei bănci cu risc sistemic, ceea ce nu este cazul la Marfin Bank.
„Chiar dacă este în lichidare, acționarul Marfin Bank rămâne acționar în continuare și nu dispare. Acesta se poate retrage de pe piața românească doar prin vânzarea acțiunilor deținute și cu acordul BNR“, adaugă FGDB.
În prezent, deponenţii Marfin Bank nu au de ce să îşi facă probleme, având banii asiguraţi în totalitate, potrivit guvernatorului BNR Mugur Isărescu, după ajustări prin „spargerea“ lor în depozite de sub 100.000 euro.
Într-un final, e foarte probabil ca portofoliile ambelor bănci cipriote, fie că vorbim de sucursala Bank of Cyprus (aflată deja în negocieri de vânzare), fie că vorbim Marfin Bank, o bancă de sine stătătoare în România, să fie vândute către alte bănci locale. Clienţii lor ar urma să fie transferaţi la alte bănci, astfel încât să nu fie afectaţi de criza din Cipru.