Bugetul general al UE pentru 2009 va fi de aproximativ 116,09 miliarde Euro sub forma creditelor de plată (0,89% din PIB-ul UE) şi aprox. 133 miliarde Euro (1,03% din PIB-ul UE) credite de angajament.  

Planul UE de redresare economică

Parlamentul European şi-a exprimat disponibilitatea de a avea negocieri cu Consiliul pe baza propunerii Comisiei de revizuire a cadrului financiar multianual 2007-2013 pentru 5 miliarde Euro destinate Planului european pentru redresare economică.

1 miliard Euro pentru  securitatea alimentară în ţările în curs de dezvoltare

Parlamentul European a reuşit să asigure acest sprijin financiar, în valoare de un miliarde de Euro, pentru perioada 2008-2010, în cadrul reuniunii de conciliere bugetară anuală.

Fondurile vor proveni din trei surse de finanţare, şi anume: instrumentul de flexibilitate, rezerva pentru ajutoare de urgenţă (Emergency Aid Reserve – EAR)şi redistribuirea anumitor fonduri din cadrul secţiunii „Relaţii Externe” a bugetului general al Uniunii.

Mijloacele financiare puse la dispoziţie prin adoptarea acestui regulament  trebui să aibă un caracter suplimentar şi nu trebuie să afecteze măsurile de asistenţă pentru dezvoltare din alte sectoare, au subliniat europarlamentarii.

Creşterea economică şi ocuparea a forţei de muncă, lupta împotriva schimbărilor climatice şi consolidarea siguranţei şi securităţii cetăţenilor Uniunii Europene şi dimensiunea socială a Uniunii, sunt priorităţile PE cu privire la bugetul UE pentru 2009. Parlamentul European doreşte să consolideze creditele de la liniile bugetare care finanţează aceste priorităţi în conformitate cu rezoluţiile sale anterioare.

 Bugetul în cifre

Dezvoltare durabilă (dezvoltare regională, educaţie, cercetare) – 45,9 miliarde Euro

Resurse naturale (agricultură, mediu) – 52,58 miliarde Euro

Cetăţenia UE, justiţie şi afaceri interne – 1,3 miliarde Euro

UE, actor global – 8,33 miliarde Euro

Cheltuieli administrative – 7,64 miliarde Euro

Creşterea economică şi ocuparea a forţei de muncă

Membrii PE s-au exprimat a fi „consternaţi de reducerile suplimentare aplicate de Consiliu la liniile bugetare care sprijină Strategia de la Lisabona”, subliniază faptul că obiectivele de creştere şi ocupare a forţei de muncă reprezintă chiar fundamentul Strategiei de la Lisabona şi faptul că Comisia a redus deja în Proiectul Preliminar al Bugetului (PPB) creditele câtorva linii bugetare faţă de exerciţiul anterior.

Schimbările climatice

Această prioritate nu este suficient de bine reflectată în PPB şi, în consecinţă, se intenţionează acordarea unei importanţe mai mari acestei politici cheie. Potrivit europarlamentarilor ar trebui depuse eforturi serioase în vederea majorării şi concentrării unor resurse financiare adecvate pentru a încuraja Uniunea Europeană în rolul său de lider în ceea ce priveşte abordarea consecinţelor schimbărilor climatice. Din acest motiv, se propune alocarea de credite doar pentru acest scop în cadrul unei linii bugetare specifice precum şi/sau să se ia în considerare înfiinţarea unui „fond privind schimbările climatice.”

Securitatea cetăţenilor UE

Deputaţii subliniază importanţa continuării punerii la dispoziţie de fonduri suficiente prin intermediul bugetului UE pentru a gestiona imigraţia legală şi integrarea cetăţenilor din ţările terţe, combătând totodată imigraţia ilegală şi consolidând protecţia frontierelor, dar şi consolidând Fondul european pentru refugiaţi pentru a facilita solidaritatea dintre statele membre.

UE- actor global

Redistribuirea semnificativă de fonduri la această rubrică,realizată de Consiliu reprezintă un indiciu clar al deficitului serios de resurse disponibile în cadrul plafonului Cadrului Financiar Multianual. Fondurile disponibile nu permit, aşa cum sunt în prezent, Uniunii Europene să îşi asume rolul de partener mondial.

Parlamentul European va continua să includă sprijinul pentru procesul de pace din Palestina şi Kosovo printre priorităţile sale cheie neschimbate cărora trebui să li se aloce resurse suficiente în bugetul UE.

În raport se subliniază dorinţa sa de a oferi asistenţă Georgiei în procesul îndelungat şi costisitor de reconstrucţie şi de a lua parte în mod activ la găsirea unei soluţii financiare adecvate, aşa cum se menţionează în Rezoluţia sa din 3 septembrie 2008 privind situaţia din Georgia.

Dezvoltarea unei „identităţi UE”

Parlamentul European regretă lipsa de consecvenţă şi coerenţă care se poate constata periodic în politica de comunicare aplicată de direcţiile generale ale Comisiei şi se exprimă în favoarea dezvoltării unei „identităţi a UE” care să fie coerentă, recunoscută şi utilizată în toate acţiunile de comunicare.