Capital: Cum a decurs piața recrutarii de personal medical în ultima perioadă (să zicem, în ultimul an)?
 
Valentin Porubin: La nivel mondial există o cerere crescută pentru mai multe categorii profesionale din domeniul medicale, anumite specialități și asistenți medicali. Și ne referim aici la pentru personal medical în zonele care se dezvolta, cum a fi țările din Golf (Oman, Qatar, Bahrain, Kuwait, Arabia Saudită), acolo unde se construiesc spitale și industria se dezvoltă. În egală măsură și țările mature: țările din Europa de Nord, Anglia, Franța, Germania au nevoie de personal calificat pentru că media ar trebuie să fie de 4 medici specialiști la 10.000 de persoane, așa cum recomandă Organizația Mondială a Sănătății, iar în prezent este de 3,5 medici specialiști la 10.000 de locuitori.

Cereri nu sunt nu doar pentru medici specialiști, dar și pentru asistenți medicali și personal suport: infimieri, kinetoterapeuți. În anumite țări cum ar fi Germania, Franța sau țările din Europa de Nord competențele lingvistice reprezintă o barieră de acces la piața de forță de muncă.   În ultimul an s-a observat la nivel mondial că sunt cereri pentru medici de familie în țări precum Franța, Marea Britanie, Germania, Canada, Statele Unite ale Americii, în general în țările unde există o creștere a imigrației.

Puțini reușesc să plece

Dacă, de exemplu, în Marea Britanie vin 10.000 de imigranți, aceștia vor avea nevoie de 5 medici de medicină de familie. Marea Britanie are nevoie de 3.500 de medici de familie în următorii 5 ani. Cu referire strict la România, da, este nevoie de personal medical, însă lipsa de finanțare a sistemului public împiedică angajarea de forță nouă de muncă calificată în domeniul medical. Un asistent medical asistă 30 de pacienți în loc de 6 pacienți așa cum se întâmplă în țările dezvoltate. Desigur, este nevoie de medici specialiști în sistemul public, însă sistemul nu le permite să se angajeze.

Nu putem spune că a existat un boom în emigrarea medicilor ci mai degrabă un fenomen decent, moderat spre căzut. Deși se prezintă știri bombastice cum că sunt foarte mulți medici care pleacă din România, situația este alta. Sunt mulți cei care își depun actele pentru obținerea certificatului de conformitate, pentru dreptul de a practica, însă puțini reușesc să plece.

Capital: Care sunt statele spre care se indreaptă cei mai mulți medici din România?
 
V.P.: În general, medicii se îndreaptă către țările a căror limbă o vorbesc, engleză, franceză sau germană, limbile străine pe care le-au studiat în școală. Mai există o ușoară migrație către țările nordice, Suedia, Danemarca unde există și programe lingvistice în acest sens. Numeric, nu putem vorbi de multe plecări. Sunt plecări sporadice. Acest lucru și din prisma faptului că sunt cerințe tot mai mari în special lingvistice, în Germania se cere nivel C1, în Marea Britanie IELTS 7.0, iar pentru țările nordice se caută medici bilingvi, care cunosc engleza și doresc să învețe suedeza sau daneza. Rareori mai pleacă medici spre Canada și Australia în cadrul unor programe de emigrare. Mai degrabă au plecat într-un flux masiv asistenții medicali în perioada 2013-2019 decât medicii.

Capital: La ce anume se uită un medic în momentul în care decide să plece din România? 
 
V.P.: De cele mai multe ori, aspectul financiar primează. Însă nu este neapărat un criteriu definitoriu. Apoi, importante sunt condițiile de muncă, aspectele sociale, culturale ale vieții din țara unde medicul va lucru, dar și accesul la servicii medicale de înaltă calitate și mai ales oportunitățile educaționale pentru copii.

Chiar dacă în mediul de stat și privat salariile s-au ameliorat în România, salariile sunt departe de a fi aliniate la salariul medicilor din alte țări. Dacă ținem cont și de faptul că dorința medicilor de a pleca este influențată și de alți factori, nu doar de salariu, încă există atractivitate. Salarii competitive au medicii cu experiență (medicii primari, consultanții), însă rezidenții și specialiștii au salarii modeste. Se întâmplă ca salariul unui medic specialist în România să corespundă cu salariul unui medic rezident în Germania.

Capital: Cum a afectat fenomenul BREXIT plecarea medicilor din România în Marea Britanie? 
 
V.P.: Din punct de vedere legislativ nu există modificări concrete în privința pașilor de urmat pentru a lucra în Marea Britanie sau a documentației solicitate. Desigur, personalul medical interesat să lucreze în Marea Britanie este totuși precaut. Chiar dacă sunt restricții la nivel de intrare în Marea Britanie, acest fapt nu afectează posibilitatea medicilor de a lucra în această țară. Pentru profesiile medicale cu înaltă calificare am primit asigurări din partea angajatorilor că sunt securizate contractele de muncă ale candidaților acceptați să lucreze în Marea Britanie.

Capital: Cum anume se recrutează un medic de către un spital din afară? Aplică medicii la un job anume sau vin spitalele din afară sa facă recrutări aici? 
 
V.P.: VPL Healthcare are contracte ferme cu angajatorii din Marea Britanie pe baza cărora promovează ofertele ferme, ulterior candidații care își manifestă interesul pentru un job anume și a căror exigibilitate este îndeplinită, pot lua parte la procesul de recrutare și parcurg toate etapele firești. De cele mai multe ori un proces de recrutare constă în două etape: un interviu de cunoaștere pe Skype/Zoom, iar ulterior, dacă medicii trec cu bine de prima etapă, ei sunt invitați la un interviu față în față în Marea Britanie. Ei au astfel posibilitatea să cunoască angajatorul, să vadă cabinetul medical, să cunoască aspectele sociale și culturale din zona în care vor lucra.

În urma acestor două etape, fiecare medic primește un răspuns din partea spitalului, iar dacă răspunsul este unul favorabil, atunci continua procesul de recrutare, medicii urmând să trimită documentele pentru a obține dreptul de liberă practică în Marea Britanie. După ce aceste formalități sunt îndeplinite, medicul, cu sprijinul VPL Healthcare și al angajatorului, urmează pașii pentru relocarea în Marea Britanie.
 
Capital: Cât timp durează un proces de recrutare al unui medic? Cât timp trece de la decizia de a pleca până în momentul în care începe sa lucreze efectiv în noul spital? 
 
V.P.: Unul dintre factorii care influențează durata procesului de recrutare este existența unui certificat lingvistic. Dacă medicul deține certificat lingvistic, atunci procesul este scurtat, uneori chiar și cu câteva luni.  Dacă medicul nu deține un certificat lingvistic și este nevoie de suport adițional pentru a-l obține (cursuri, muncă individuală), cu siguranță procesul de recrutare poate lua mai mult timp, uneori 5-6 luni. Însă durata medie a unui proces de recrutare pentru acest profil este de 3-4 luni pentru ca medicul să devină eligibil în contextul în care are nevoie de certificatul lingvistic, acestei perioade i se adaugă o lună sau două luni pentru relocarea medicul.
În cazul în care nu este nevoie de certificat lingvistic pentru că medicul îl deține deja, atunci cel mai probabil în 3 luni medicul poate începe activitatea la spital. Această perioadă de 3 luni o calculăm din momentul aplicării la oferta de muncă și până în clipa plecării.

Capital: Ce salarii primesc medicii în spitalele din afara țării? Care este diferența dintre acestea și cele din România? 
 
V.P.: Un  medic de familie intrat în sistem poate câștiga peste 100.000 lire brut/anual. După ce devin medici independenți, au posibilitatea de a accesa și mediul privat.

Capital: Creșterea salariilor din spitalele din România a avut vreun efect asupra fluxului de medici care decid să plece din România? 

V.P.: Medicii își doresc sa plece nu neapărat din motive salariale. Oportunități medicilor de familie în Marea Britanie pot fi mai ofertante decât cele din România, pe măsură ce trec prin etapele procesului de recrutare și ajung să lucreze ca medici independenți. Noi am resimțit o modificare în ceea ce privește fluxul de medici de familie care și-au manifestat interesul de a profesa în Marea Britanie. Medicii aleg să profeseze în altă țară nu neapărat din considerente financiare, de acea decizia a lor nu este influențată de modificarea salariilor din România, de ceea ce se întâmplă pe plan local. Decizia lor vizează oportunități profesionale, sprijin pentru familie, educație sustenabilă pentru copii.