După studii la Liceul „Sf. Sava” din București și Liceul Militar din Iași, Henri Coandă și-a continuat formarea la Școala de Artilerie, Geniu și Marină, primind în 1905 gradul de sublocotenent.
Henri Coandă a schimbat cursul aviației mondiale
În 1906, Henri Coandă s-a înscris la Școala Superioară de Aeronautică și Construcții Mecanice din Paris, prima instituție de acest tip din lume, pe care a absolvit-o ca șef de promoție. Ulterior, s-a perfecționat la instituții prestigioase din Europa, precum Institutul Montefiore din Torino, Technische Hochschule din Charlottenburg și Universitatea din Liège. În Franța, a lucrat în șantierele inginerești conduse de Gustave Eiffel, dobândind o experiență practică valoroasă.
În 1907, la Berlin, Henri Coandă a prezentat în premieră mondială macheta unui avion fără elice, deschizând drumul aviației cu reacție. Revenit în România, a construit la Arsenalul Armatei un avion cu motor-rachetă cu combustibil solid, potrivit informațiilor publicate pe site-ul Armatei României.
În 1910, la Salonul Internațional de Aeronautică de la Paris, a expus „Coandă 1910”, primul avion bazat pe propulsie reactivă. Pe 16 decembrie 1910, la Issy-les-Moulineaux, a avut loc primul zbor reactiv din lume, cu Henri Coandă ca pilot. Deși zborul s-a soldat cu un accident, evenimentul a intrat în istoria mondială a aviației.
A deschis o nouă eră în tehnologie
Avionul „Coandă 1910” era un biplan inovator, cu un motor aeroreactiv fără elice plasat frontal, aripi solide și eficiente aerodinamic, placaj lustruit, rezervoare de combustibil integrate în aripi și o configurație specială a planurilor de zbor.
Avea o lungime de 12,5 metri, o anvergură a aripilor de 10,3 metri și o greutate în zbor de 420 kg. În timpul unui test din decembrie 1910, aparatul a pierdut controlul și s-a prăbușit, dar Coandă a supraviețuit cu răni minore.
În 1911, la Reims, a prezentat primul avion bimotor din lume, iar ulterior a fost angajat ca inginer la Uzinele de Avioane din Bristol, unde a dezvoltat seria „Bristol-Coandă”, una dintre cele mai performante ale vremii, folosită inclusiv de aviația română. În timpul Primului Război Mondial, aflat în Franța, a construit un avion cu elice propulsive montate în spate, la uzinele „Delauney-Belleville”.
Este legat și de descoperirea unui fenomen aerodinamic important
Henri Coandă este legat și de descoperirea unui fenomen aerodinamic important – „Efectul Coandă”, brevetat în 1934. Acest fenomen stă la baza multor aplicații moderne în domeniul fluidelor și tehnologiei. Pe lângă aviație, activitatea sa a cuprins și alte domenii precum geologia, fizica matematică și studiul manuscriselor vechi.
Cu peste 250 de brevete, contribuțiile sale includ materiale de construcție prefabricate, sisteme de transport tubular de mare viteză, instalații pentru desalinizarea apei marine, tunuri fără recul și rezervoare de beton armat pentru combustibili, toate dezvoltate în condiții de război sau pentru aplicații inovatoare.
A publicat numeroase lucrări științifice, precum „Sur les ailes comme machines à réaction” (1910), „L’énergie solaire” (1954), „L’air, source de progrès” (1961), și a obținut brevete pentru o varietate de invenții, de la injectoare și amortizoare de zgomot până la sisteme de transport și arzătoare.
Recunoașterea internațională nu a întârziat să apară
A fost „Honorary Fellow” al Societății Regale de Aeronautică din Londra, membru de onoare al Centrului Internațional de Cercetări Biologice din Geneva și Doctor Honoris Causa al Institutului Politehnic din București. A fost distins cu numeroase premii și medalii, printre care Medalia de aur pentru invenții (Padova), Medalia Aeronautică (Paris), Ordinul „Meritul Științific” și altele.
„Viitorul este suma paşilor pe care îi faci, inclusiv a celor mici, ignoraţi sau luaţi în râs”, spunea regretatul savant.
Henri Coandă a devenit membru titular al Academiei Române pe 16 decembrie 1970. Moștenirea sa continuă prin Aeroportul Internațional „Henri Coandă” din București, care îi poartă numele. A murit la 24 noiembrie 1972, lăsând în urmă o operă monumentală, care a modelat aviația și știința modernă.
