"Potrivit unui studiu recent, publicat cu ocazia Zilei europene a egalităţii salariale (3 noiembrie), în România diferenţa de salarizare orară brută dintre femei şi bărbaţi este de 4,5%, în favoarea celor din urmă. Ea este de patru ori mai mică decât media europeană (16,7%), care favorizează şi ea bărbaţii, valoarea maximă (28,1%) fiind înregistrată în Estonia. În ceea ce priveşte diferenţa anuală dintre câştigurile globale brute, defalcate pe sexe, incluzând muncile din gospodărie (cum ar fi întreruperea carierei pentru creşterea unui copil sau îngrijirea unei rude), România înregistrează o valoare în favoarea bărbaţilor de 26,9%, la o medie europeană de aceeaşi tendinţă de 39,8%", se arată în document. 

Factorii ce contribuie la diferenţa de salarizare în România sunt: distribuţia în sectoarele industriale (femeile lucrând în general în domenii care oferă o salarizare orară mai redusă la acelaşi nivel de calificare, cum ar fi educaţia, sănătatea, asistenţa socială), vârsta (cu efect pozitiv asupra salarizării orare, femeile având vârste mai reduse decât bărbaţii), timpul de lucru (femeile având mai des locuri de muncă cu normă parţială decât bărbaţii). De asemenea, diferenţa de salarizare este influenţată şi de faptul că anumite tipuri de activităţi cu salarii reduse, precum cele de curăţenie sau îngrijire, se desfăşoară în afara pieţei muncii oficiale (o diferenţă mai redusă însemnând, de fapt, o rată de ocupare mai mică în rândul femeilor). 

Conform prim-vicepreşedintelui Frans Timmermans şi a comisarilor europeni Marianne Thyssen şi Vera Jourová, în medie, dacă un bărbat european încetează să mai lucreze în data de 3 noiembrie, remuneraţia lui pentru acest an este egală cu cea a unei femei europene care continuă să lucreze până la 31 decembrie. 

'Acest lucru nu este nici echitabil, nici sustenabil şi sincer este inacceptabil. (…) Cu ocazia Zilei Europene a Egalităţii Salariale, luăm atitudine pentru a oferi femeilor şi bărbaţilor aceleaşi oportunităţi pe piaţa forţei de muncă. Aceeaşi remuneraţie pentru aceeaşi activitate la acelaşi loc de muncă nu constituie numai o valoare europeană fundamentală; competitivitatea noastră va depinde, de asemenea, de valorificarea deplină a talentelor femeilor, ceea ce ne va aduce beneficii tuturor', au declarat prim-vicepreşedintele Frans Timmermans şi comisarii europeni Marianne Thyssen şi Vera Jourová. 

Pe ansamblul Uniunii, principalele dezavantaje cu care se confruntă femeile pe piaţa muncii includ: salarizare orară mai mică, program de lucru mai scurt în posturi remunerate şi rate de angajare mai mici (de exemplu când îşi întrerup cariera pentru creşterea unui copil sau îngrijirea unei rude). 

"Printre factorii care contribuie la diferenţa de salarizare sunt numărul poziţiilor de conducere ocupate (managerii de top fiind în mod covârşitor bărbaţi şi doar 4% femei), volumul de sarcini importante, dar neplătite (cum ar fi creşterea copiilor sau îngrijirea rudelor, realizate în mod frecvent de femei – 26 ore/săptămână – comparativ cu bărbaţii – 9 ore/săptămână), participarea pe piaţa muncii (femeile întrerupându-şi mai des cariera decât bărbaţii), segregarea din domeniul educaţiei şi ocupării (femeile fiind supra-reprezentate în domenii cu salarizare orară mai mică) şi, nu în ultimul rând, discriminarea salarială (existentă în continuare, deşi ilegală)", informează CE.

SURSA: Agerpres