Mai exact, la aproape un an de la lansarea schemei de sprijin pentru producţia energiei regenerabile, oficialii de la București  vor să reducă prețul maxim la care certificatele verzi se tranzacționează pe piața românească (57 de euro), fapt care i-a luat prin surprindere pe majoritatea investitorilor.
"Vom modifica legea care reglementează schema certificatelor verzi”, a declarat ministrul delegat al energiei, Constantin Niță, într-o conferință de presă. "Investitorii în energia regenerabilă trebuie să înțeleagă că suntem prinși la mijloc” , a adăugat el, fără să dea detalii despre momentul schimbării sau noul preț.
Or investitorii în producţia de energie regenerabilă au fost atraşi, până acum, tocmai de schema de sprijin, una dintre cele mai generoase din Europa. Astfel, companiile care produc energie din surese alternative primesc gratuit de la stat certificate verzi, al căror număr variază în funcţie de tehnologie.
"Nu avem nimic impotriva reducerii numărului de certificate verzi, dacă se face în cadrul legii", a declarat Doru Voicu ,  preşedintele Consiliului de Administraţie al RPIA, cu precizarea că "sunt 4 miliarde de euro care aşteaptă la graniţe să intre în proiecte în România şi probabil că nu vor mai intra”.
De menţionat că, în ultimii trei ani, invetitorii au pus pe picioare proiecte de aproape 2.100 de MW doar în sectorul eolian – mai mult decât cele două reactoare nucleare pe care România le are în prezent-, în urma unor investiţii de circa 3,4 miliarde de euro (echivalentul a 2,5% din PIB).
În industria energiei regenerabile din România lucrează acum aproximativ 4.000 de oameni, din care circa 1.000 doar în sectorul fotovoltaic. Potrivit lui Voicu, anul trecut statul a încasat 500 milioane euro de pe uma regenerabilelor.
Potrivit datelor Asociației Energiei Eoliene din România (RWEA), anul acesta vor fi instalați cel mai probabil doar 400 MW în eolian, comparativ cu estimările anterioare anunțului ministrului Niță care indicau o putere instalată de 1.500 MW.
În România funcţionează centrale eoliene de 1.600 MW, unităţi fotovoltaice de 50 MW, centrale pe biomasă de 44 MW şi microhidrocentrale, cu puteri sub 10 MW, de 453 MW. Aceste instalaţii reprezintă mai mult de 10% din capacitatea de producţie a energiei la nivel naţional.
În paralel, sunt în teste centrale eoliene de 700 MW, microhidrocentrale de 2 MW şi unităţi pe biomasă de 1 MW. Alte sute de proiecte sunt în diverse faze de avizare şi construcţie, dar capacităţile lor depăşesc cu mult posibilităţile reţelelor de transport a energiei de a le prelua şi a le include în consumul final.
"Este nevoie de investiții massive în sectorul energectic", declara pentru Reuters acum o lună Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naționale a României (BNR)."Energia din surse regenerabile are un cost, dar este un effort necesar pentru economia românească", a mai spus acesta.
Potrivit schemei de sprijin pentru proiectele de producere a energiei regenerabile, guvernul acordă producătorilor un anumit număr de certificate verzi pentru cantitatea de energie produsă. Legislaţia obligă furnizorii să cumpere aceste certificate de la producători. Costul achiziţiei acestor certificate se reflectă în facturile finale la consumatori, astfel că preţul electricităţii a crescut şi continuă să crească. Pe de altă parte, costul tehnologiilor pentru producţia energiei alternative a scăzut.

Te-ar putea interesa și: