România plătește iar ca în criză: firmele își așteaptă banii 61 de zile

Mediana zilelor de încasare în economia românească a urcat în 2025 la 61,2 zile, arată o analiză pe 13,3 milioane de bilanțuri depuse la Ministerul Finanțelor — inclusiv cele pentru anul trecut, abia intrate în sistem. E la mai puțin de trei zile de vârful atins în 2010, în plina criză financiară, când firmele așteptau 63,9 zile să-și vadă facturile plătite.

Cifra descrie o deteriorare care s-a produs în tăcere. În 2008, mediana era de 49 de zile. După vârful din 2010 au urmat ani de revenire lentă, până la 51 de zile în 2021. Din 2022, curba a urcat înapoi: 62,8 zile în anul șocului energetic, o respirație la 56,2 în 2024, apoi 61,2 anul trecut, pe un calcul care acoperă 633.283 de firme cu cifră de afaceri pozitivă, detaliat în analiza completă a zilelor de încasare.

Pentru o firmă care facturează 100.000 de lei pe lună, diferența față de 2021 înseamnă aproximativ 33.000 de lei blocați permanent în facturi neîncasate: bani care stau la clienți în loc să stea în cont.

„Nu e o criză vizibilă, ca în 2010, ci o normalizare a întârzierii: economia s-a obișnuit să plătească târziu. Pentru firma mică, diferența nu se vede în statistici, ci în contul din bancă”, spune Cristian Făgărășan, care a coordonat analiza.

Un al doilea semnal e mai puțin vizibil, dar mai grav. În 2019, firmele mici, cu afaceri între 100.000 de lei și un milion, își încasau banii cu 17 zile mai repede decât companiile de peste 10 milioane. Era logica economiei sănătoase: cel mic livrează pe sume mici și încasează repede. În 2025, distanța s-a închis la 0,8 zile. Firmele mici au ajuns să crediteze piața la fel de mult ca marile companii, fără departamentele de risc și fără rezervele de numerar ale acestora.

Între sectoare, extremele sunt spectaculoase: programarea și consultanța IT au o mediană de 189,4 zile de încasare, activitățile juridice și contabile 142,3, iar la capătul opus comerțul cu amănuntul încasează în 13,6 zile și restaurantele în 18,4. Jumătate dintre firmele de software din România au, în bilanț, creanțe cât veniturile a peste șase luni.

Analiza folosește mediana, nu media, tocmai pentru că soldurile câtorva companii foarte mari ar deplasa media cu zeci de zile. Indicatorul se calculează ca raport între creanțele din bilanț și cifra de afaceri, înmulțit cu 365, iar valorile pe orice firmă din România pot fi consultate gratuit printr-o platformă de verificare a firmelor care agregă datele publice oficiale (ANAF, Ministerul Finanțelor, portalul instanțelor și Buletinul Procedurilor de Insolvență) într-un verdict de risc explicabil.