Andrei Muraru, ambasadorul României în Statele Unite ale Americii, a anunţat recent că a depus, luni, la Departamentul de Stat al SUA, care este depozitarul Tratatului Organizaţiei Atlanticului de Nord, instrumentele de ratificare ale României a aderării Finlandei şi Suediei la NATO. Efortul a fost posibil după adoptarea legii de către Parlamentul României şi promulgarea acesteia de către preşedintele țării, Klaus Iohannis.
„Am depus astăzi, la Departamentul de Stat (depozitarul Tratatului Organizaţiei Atlanticului de Nord), instrumentele de ratificare ale României a aderării Finlandei şi Suediei la NATO, după adoptarea legii de către Parlament şi promulgarea de către Preşedintele Klaus Iohannis. Acesta reprezintă pasul final al procesului de ratificare, din partea României, a aderării celor doi importanţi parteneri în drumul lor de a deveni aliaţi cu drepturi depline ai NATO. România este al 19-lea membru al Alianţei care a depus documentele”, a scris Andrei Muraru, luni pe Facebook.
Mai mult, oficialul român spune că i-a transmis adjunctului asistentului Secretarului de Stat al SUA, Douglas D. Jones, că România susţine cu fermitate Politica Uşilor Deschise şi că ţara noastră a primit cu satisfacţie decizia celor două state nordice de a se alătura NATO în contextul tensiunilor europene cu Rusia.
„Aşteptăm cu nerăbdare contribuţia valoroasă a acestor ţări la securitatea Flancului Estic al NATO şi a întregii Alianţe”, a mai spus ambasadorul României în SUA.
Reuniune NATO în Finlanda cu reprezentanții Suediei și Turciei
Finlanda va găzdui la final de august o întâlnire cu reprezentanţii Suediei şi Turciei consacrată memorandumului semnat de cele trei ţări pentru a permite aderarea celor două state nordice la NATO în pofida opoziţiei iniţiale la Ankara, a anunţat vineri ministrul finlandez de externe, relatează AFP.
„Reprezentanţi ai Finlandei, Suediei şi Turciei se vor întâlni în Finlanda în august”, a declarat presei Pekka Haavisto.
Ministrul turc de externe Mevlut Cavusoglu a anunţat anterior că o reuniune tripartită ar putea avea loc pe 26 august, fără a preciza locul. Finlanda şi Suedia au renunţat la politica lor tradiţională de neutralitate solicitând aderarea la NATO după invadarea Ucrainei de către Rusia în februarie.
Aderarea lor a fost deja ratificată de SUA şi peste jumătate din cele 30 de state membre NATO. Numai Turcia s-a opus candidaturii lor, solicitând concesii din partea Finlandei şi a Suediei. În cursul reuniunii vor continua discuţiile bazate pe memorandumul pe care cele trei ţări l-au semnat în iunie, la Madrid, a precizat Haavisto.
Semnarea acestui memorandum a permis ridicare veto-ului Ankarei la aderarea celor două ţări la NATO. Textul confirmă că Stockholm şi Helsinki consideră Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK) organizaţie teroristă şi că cele două capitale se angajează să nu susţină diverse grupuri considerate teroriste de Ankara, între care mişcarea armată kurdă YPG în Siria.
În acest text, Suedia şi Finlanda au acceptat să examineze cererile Ankarei de extrădare a suspecţilor acuzaţi de Turcia că au legătură cu tentativa de lovitură de stat din 2016 şi a militanţilor kurzi.
