Organizat de Hospitality Culture Institute, acest eveniment marchează punctul culminant al Business Accelerator-ului, un program ce s-a impus deja drept o platformă de referință pentru food innovation în Europa de Est. Cu peste 30 de startupuri accelerate, 500.000 euro investiți în educația antreprenorială, 18 evenimente anuale și peste 2.000 de profesioniști implicați, Institutul a demonstrat că România poate fi un catalizator autentic de progres și colaborare în acest sector vital.
„Ne dorim ca acest camp să devină un reper în Europa Centrală și de Est pentru dezvoltarea de soluții inovatoare în alimentație și ospitalitate”, a declarat Florin Maxim, fondatorul institutului.
Un ecosistem în plină efervescență: gust, tehnologie și strategie
Agenda Food & Beverages Innovation Camp a fost un adevărat laborator de idei. Sesiunile de pitching au adus în prim-plan startupuri creative precum:
- Soseria.ro – un brand de sosuri românești artizanale cu ADN tradițional;
- Roccopay – soluție de plată digitală și fidelizare în HoReCa;
- Energyne – superalimente cu cătină românească;
- Zenvita – platformă de wellness alimentar bazat pe probiotice;
- Luna Solai – uleiuri presate la rece cu poziționare gourmet;
- MORI – colive reinterpretate în cheie modernă, gourmet.
Această selecție demonstrează că România nu doar că produce idei valoroase, dar începe să le și structureze în produse scalabile, pregătite pentru piața europeană.
Investiții, digitalizare și burnout – temele esențiale ale industriei
Prima zi a campului a fost dedicată investițiilor. Figuri marcante precum Lorand Szarvadi, Răzvan Testa, Raed Sarhan și Radu Țimiș Jr. au trasat direcțiile strategice ale unui sector cu potențial de a deveni contributor major la PIB-ul național.
„Foodservice-ul poate deveni unul dintre cei mai importanți piloni economici dacă investim în scalabilitate, oameni și tehnologie”, a spus Florin Maxim.
Un moment de reflecție profundă a fost abordarea temei burnout-ului în ospitalitate – un subiect tabu, ignorat mult timp, dar care devine tot mai prezent în peisajul post-pandemic. „Sustenabilitatea umană e la fel de importantă ca sustenabilitatea alimentară”, a punctat chef Oana Coantă, în cadrul atelierului coordonat împreună cu psihologi și experți HR.
Context european: oportunitățile și provocările României
Deși industria ospitalieră românească este în creștere, realitatea actuală o plasează în continuare în spatele liderilor europeni:
- Doar 1,9% din cheltuielile gospodăriilor românești merg către restaurante și cafenele – față de 12-14% în Irlanda sau Spania.
- Frecvența ieșirilor la restaurant în România este de aproximativ 3 ori pe lună, comparativ cu 59% dintre portughezi care iau masa în oraș săptămânal.
- Dimensiunea pieței românești este estimată la 7,3 miliarde euro, față de 92 miliarde în Germania, 68 miliarde în Franța sau 13,4 miliarde în Polonia.
Cu toate acestea, potențialul de creștere este uriaș. Odată cu expansiunea clasei de mijloc, urbanizarea accelerată și digitalizarea consumului, România ar putea recupera rapid decalajul față de piețele mature.
Livrarea – canalul care schimbă regulile jocului
Un trend-cheie este creșterea explozivă a comenzilor online de mâncare. Dacă în Marea Britanie, penetrarea livrării este de 50%, în România a crescut de la 10-15% înainte de pandemie la valori comparabile în zonele urbane. Aplicații precum Tazz, Wolt și Glovo domină piața locală, oferind nu doar acces, ci și oportunități pentru restaurantele mici de a concura cu lanțuri mari.
Recomandarea strategică? Tranziția de la livrarea ca serviciu secundar la livrarea ca model de business integrat – optimizarea meniurilor pentru transport, transparență în prețuri și menținerea unui scor ridicat pe platformele de livrare.
Ce așteaptă consumatorii români în 2025?
- Raport calitate-preț: cu o medie a bonului crescută cu 5% în context inflaționist, consumatorii sunt sensibili la valoarea percepută. Prețul ideal? Între 31 și 80 lei, unde restaurantele pot oferi meniuri speciale, porții generoase și ingrediente locale.
- Experiența contează mai mult ca niciodată: ieșirile la restaurant sunt ocazii speciale. Calitatea gustului, atmosfera și interacțiunea cu personalul influențează direct frecvența vizitelor. Se recomandă introducerea de meniuri sezoniere, divertisment live sau evenimente tematice pentru a crește retenția.
- Bacșișul – între tradiție și digitalizare: 61% dintre bucureșteni lasă bacșiș, dar trecerea la plata cu cardul impune soluții digitale de tipping. Oportunitate pentru inovații ca Roccopay, care leagă plata cu feedbackul și loializarea clientului.
O industrie în transformare: de la fragilitate la reziliență
România a avut una dintre cele mai rapide creșteri în sectorul HoReCa între 2010 și 2019 (+8,5% anual), urmată de un șoc pandemic, dar și de o redresare solidă în 2022-2023. Se estimează o creștere moderată de +2,3% CAGR până în 2028. Acest ritm, deși mai lent decât cel anterior, va fi susținut de digitalizare, urbanizare și noile obiceiuri de consum ale tinerilor.
Concurența devine mai acerbă pe o piață relativ mică, iar operatorii locali trebuie să iasă în evidență prin concepte autentice și experiențe personalizate – un avantaj pe care lanțurile internaționale îl pot copia greu.
Balvanyos 2025 – între ploaie și progres
Ploaia care a însoțit fiecare zi a campului nu a știrbit energia evenimentului. Dimpotrivă, a devenit un simbol al rezilienței și determinării. „Va trebui să mai organizăm campul la Balvanyos până va fi și soare”, a glumit Lorand Szarvadi, gazda evenimentului, evocând și deschiderea resortului către evenimente internaționale de inovație.
România – liderul surpriză în food innovation din Europa de Est?
Food & Beverages Innovation Camp 2025 a fost o declarație de intenție: că România nu mai este doar un jucător de linia a doua, ci o platformă de lansare pentru idei, tehnologii și modele de business care pot schimba paradigma alimentației la nivel regional.
Cu investiții strategice, o clasă antreprenorială tot mai sofisticată și un apetit tot mai mare pentru inovație, România se poziționează ferm pe harta europeană a ospitalității viitorului.
Soarele poate că nu a apărut la Balvanyos – dar ideile aprinse în cele trei zile ale campului vor lumina pentru mult timp calea unei industrii în transformare.
