Aceste companii sunt Engie România, Electrica, Delgaz Grid, E.ON Energie România, Chimcomplex, OMV Petrom, Telekom România Communications, Loteria Română, IAR, Oil Terminal, Compania Naţională Administraţia Porturilor Dunării Maritime, Romgaz, Hidroelectrica, Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti, Nuclearelectrica, Imprimeria Naţională, Conpet, Aeroportul Internaţional Timişoara Traian Vuia, Societatea de Tratament Balnear şi Recuperare a Capacităţii de Muncă TBRCM, Administraţia Porturilor Dunării Fluviale, Compania Naţională pentru Controlul Cazanelor, Instalaţiilor de Ridicat şi Recipientelor sub Presiune, Cuprumin Abrud, Societatea Naţională a Sării, Romaero, Administraţia Porturilor Maritime Constanţa, Administraţia Canalelor Navigabile, Antibiotice şi Compania Naţională Unifarm.

Consiliul Naţional pentru Întreprinderi Private Mici şi Mijlocii (CNIPMMR) solicită acum preşedintelui Klaus Iohannis să propună dezbaterea în Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) subiectul înfiinţării Fondului Naţional de Dezvoltare şi Investiţii, întrucât acesta ar urma să conţină companii de importanţă strategică pentru economia şi siguranţa naţională, spune Florin Jianu, preşedintele Consiliului.

„Ideea Fondului de Dezvoltare a revenit pe tapet, după ce nici Grindeanu, nici Tudose nu au vrut să şi-l asume. Acum doamna Dăncilă şi Eugen Teodorovici îşi asumă acest lucru care, în opinia noastră, dincolo de celelalte acte normative care au un impact mai mare sau mai mic asupra economiei, acest Fond Suveran va avea un impact dezastruos asupra întregii populaţii, asupra întregii Românii, pentru că face referire la avuţia fiecăruia dintre noi”, a afirmat Jianu, într-o conferinţă de presă.

Cele mai multe companii din acest fond sunt de importanţă strategică, precum Electrica, Nuclearelectrica, Romgaz, Imprimeria Naţională, Loteria Naţională, a argumentat el.

„Acestea sunt companii de importanţă strategică şi apelul nostru principal este şi pentru preşedintele României să ducă această temă în CSAT. Dincolo de a fi o temă economică, aceasta este şi o temă de siguranţă naţională, acest fond care are atât de multe necunoscute şi conţine atât de multe lucruri imprevizibile, încât noi considerăm că este supus hazardului”, a continuat preşedintele CNIPMMR.

Potrivit acestuia, un prim mare semn de întrebare este că Ministerul pentru Mediul de Afaceri nu este printre avizatorii actului normativ prin care se doreşte înfiinţarea fondului, deşi impactul asupra mediului de afaceri este uriaş.

Totodată, Jianu a subliniat faptul că există pericolul ca statul să piardă controlul asupra acestor companii.

„Trăim într-o lume globală în care ameninţările teroriste se transformă în ameninţări economice. În acest moment nu cred că trebuie să vină cineva cu rucsacul plin de bombe ca să îţi cumpere întreaga economie, ci pur şi simplu poate prelua acţiuni la Imprimerie, la Nuclearelectrica şi la alte companii şi managementul să fie schimbat, direcţia să fie schimbată, şi să vedem cum economia României este dusă în colaps”, a susţinut reprezentantul IMM-urilor.

Proiectul de înfiinţare a FSDI prevede că „Capitalul social inițial, subscris al FSDI este în valoare totală de 19.111.850.332 lei și este format din aport în numerar în valoare de 9 miliarde lei, precum și din aport în natură reprezentat de pachetele de acţiuni nominative deținute de stat la operatorii economici prevăzuți în anexa la prezenta hotărâre, în valoare de 10.111.850.332 lei, stabilită la valoarea nominală a acțiunilor aportate.

Aportul în numerar la capitalul social al FSDI, în valoare de de 9 miliarde lei, aproximativ 1,9 miliarde de euro, trebuie vărsat potrivit Legii nr. 31/1990, în termen de maxim 12 luni.

„Minisiterul de Finanţe recunoaşte în nota de fundamentare că ‘impactul asupra veniturilor bugetului de stat începând cu anul 2019 în sensul reducerii veniturilor la bugetul de stat cu valoarea dividendelor încasate de FSDI în contul acțiunilor transferate în portofoliul FSDI, estimată la 4,7 miliarde lei’ (echivalentul a 1 miliard de euro). Ministerul Finanţelor Publice nu ne spune de unde va fi luată această sumă pentru completarea bugetului de stat pe anul 2019 şi nici dacă ea se regăseşte în Legea bugetului de stat. Susţinerea că această pierdere va fi recuperată în anii următori primului an de funcționare prin încasarea dividendelor pe care FSDI le va plăti statului, în calitate de acționar unic potrivit hotărârii Adunării Generale a Acționarilor de repartizare a profitului și stabilire a dividendelor, nu are un o justificare reală, deoarece conform art. 11 din OUG nr. 100/2018 ‘Fondurilor nu li se aplică prevederile OG nr. 64/2001 privind repartizarea profitului la societățile naționale, companiile naționale și societățile cu capital integral sau majoritar de stat, precum și la regiile autonome’. Practic aportul în numerar, de 1,9 miliarde euro, va fi indisponibilizat în capitalul social al FSDI, de Guvernul României. Valoarea reală a aportului în natură va fi cunoscută după ce va fi evaluat de un expert autorizat numit de Registrul Comerţului. Dacă această valoarea va fi mai mică, este posibil ca valoarea aportului în numerar să crească, Guvernul indisponibilizînd noi sume”, punctează reprezentanţii CNIPMMR.

Te-ar putea interesa și: