Comisia Europeană a demarat vineri procedura de deficit excesiv în cazul României.

Comisia a adoptat un raport privind România, în conformitate cu articolul 126 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), care analizează în ce măsură această țară respectă criteriul deficitului prevăzut de tratat.

Raportul urmărește adoptarea de către România a unei strategii bugetare pentru perioada 2020-2022, care se estimează că va duce la un deficit public ce depășește valoarea de referință de 3 % prevăzută de tratat pentru anii 2019, 2020 și 2021.

Avertizări repetate

Ministrul de Finanțe, Florin Cîțu, a declarat vineri, într-o conferință de presă, că raportul Comisiei Europene subliniază că și în 2017, 2018, cât și în 2019 Executivul european a atras atenția Guvernului de la București să reducă deficitul bugetar.

Timp de trei ani, guvernele PSD au ignorat însă aceste avertismente, a precizat Cîțu. Încă din februarie 2018, România intrase în procedura privind dezechilibrele macroeconomice, fiind vorba despre deficitele gemene – bugetar și comercial, a mai arătat ministrul de Finanțe.

”Raportul arată că intrăm pe o traiectorie de disciplină și consolidare fiscală. Noi vom reveni la un deficit bugetar sub 3% în 2022”, a declarat Cîțu, care a reiterat angajamentele Guvernului din care face parte privind reducerea deficitului bugetar.

”Vom lua măsuri atât pe partea de cheltuieli, cât și pe partea de venituri”, a mai spus Cîțu.

”Măsură justificată”

Trebuie menționat că din raportul CE rezultă că România nu respectă criteriul deficitului definit în tratat și că deschiderea unei proceduri de deficit excesiv este, prin urmare, justificată.

Etapa imediat următoare este formularea de către Comitetul Economic și Financiar a unui aviz cu privire la raport, în următoarele două săptămâni.

Execuţia bugetului general consolidat pe anul 2019 s-a încheiat cu un deficit de 48,3 miliarde lei (4,6% din PIB), conform datelor Minist. Execuţia bugetului general consolidat pe anul 2019 indică o majorare amplă a deficitului bugetar cu 1,8 % din PIB faţă de nivelul de 2,8% din PIB înregistrat în anul 2018.

Premierul interimar Ludovic Orban susţine că România nu are de suferit din perspectiva declanşării procedurii de deficit excesiv atât timp cât prezintă Comisiei Europene un plan prin care arată că aduce deficitul sub 3% într-o perioadă de timp rezonabilă, cu nişte măsuri aferente, care să convingă forurile europene.

Majorările de salarii și pensii

“Avem procedură de deficit excesiv declanşată de deficitul lor şi de bomba cu ceas care ne-au lăsat-o în braţe (guvernarea PSD – n.r.) din cauza cheltuielilor dezmăţate pe care le-au provocat şi ei continuă să genereze cheltuieli ştiind limpede că nu există resurse bugetare suplimentare. Asta e iresponsabilitate”, a declarat Orban, marţi,

La rândul său, ministrul Finanţelor, Florin Cîţu, susține că procedura de deficit excesiv declanşată de Comisia Europeană nu exclude majorările de pensii şi salarii anunţate deja pentru anul aces­ta.

„În momentul în care am construit bugetul am ţinut cont de legislaţia în vigoare, dar şi de evoluţia economiei şi cea bugetară. Până acum nu avem de ce să ne îngrijorăm. În ianuarie am avut încasări foarte bune la TVA, sunt cele mai bune din 2016 până acum, am returnat TVA cu un miliard mai mult decât anul trecut, deci în acest moment nu trebuie să se îngrijoreze nimeni, banii pentru buget sunt acolo. Mai mult, am plătit deja salariile mărite pentru sectorul bugetar, nu există nici aici niciun fel de îngrijorare. Salariile şi pensiile au fost prinse în buget, nu există niciun fel de discuţie”, a dat Cîțu asigurări.