Primele antreprenoriate online care au atras investitori străini au deschis oportunităţi similare. Cucerirea spaţiului virtual e provocatoare, dar valorificarea unui astfel de business, destul de dificilă.

Statisticile spun că, indiferent de domeniu, doar unul din zece startup-uri reuşeşte. În mediul online şansele par şi mai dificil de valorificat, dacă eliminăm din calcul comerţul electronic, unde modalitatea de monetizare a unei afaceri este evidentă.  Secretul este însă să gândeşti departe, să ţinteşti piaţa in­ternaţională, profitând de lipsa de graniţe pe care ţi-o oferă internetul. „Țintind astfel poţi să faci mai mulţi bani cu acelaşi efort sau chiar cu un efort mai mic“, spunea Bobby Voicu la Web-Club, eveniment de networking adresat antreprenorilor online. Voicu, fost reprezentant al Yahoo! în România, este unul dintre cei care au reuşit să atragă deja, pentru unul dintre proiectele sale, jocul online RevvNation, o finanţare din partea SeedMoney, grup de investitori care fac plasamente în startup-uri pe internet. „Riscurile de a înregistra un eşec sunt mai mari, dar dacă reuşeşti, ai acces la o piaţă enormă“, e de părere George Lemnaru, fondator, alături de Alexis Bonte, al eRepublik, un proiect care a reuşit să atragă deja două runde de finanţare de la investitori de venture capital (VC). Alte proiecte ­online româneşti care au atras investitori sunt UberVu, care a câştigat, anul trecut, concursul european de startup-uri online Seed Camp, şi LayeredBrain, care şi-a adjudecat trofeul în acest an, la Londra. Acestea au arătat antreprenorilor autohtoni din acest domeniu că succesul este posibil. „Alegerea primului investitor este însă foarte importantă“, consideră Bogdan Iordache, director general al Conectoo şi cel care a înfiinţat Alphatalks, pentru fi­nan­ţarea căruia se află în discuţii cu mai mulţi investitori, în vederea atragerii unei sume între 50.000 şi 100.000 euro, peste investiţia iniţială de circa 10.000 de euro. „Seed-ul cel mai bine ales este cel care îţi poate asigura a doua rundă de finanţare, când ieşi cu proiectul pe piaţa internaţională. În România, există investitori de tip „seed“, dar nu şi fonduri VC (Venture Capital, n.red.) dedicate tehnologiilor web“. Prin Conectoo, Bogdan Iordache s-a impus pe piaţa autohtonă ca furnizor de servicii e-mail marketing. „De aici am ajuns la Alphatalks, care este o soluţie de newsletter individualizat până în detaliu, imposibil de realizat cu soluţii de e-mail marketing clasic şi care se adresează companiilor care au componentă de Web 2.0 în afacerile lor. Studiind piaţa, am văzut că nu există aşa ceva la scară internaţională“, adaugă Iordache. Monetizarea proiectului se face în urma înscrierii pe bază de abonament.

Cu o mână primeşti, cu alta dai

Atunci când obţii un aport de capital din partea unui fond de tip „seed“ sau ­Venture capital, trebuie să te supui aceloraşi condiţii ca în orice finanţare din partea unui fond de investiţii, indiferent de domeniu. Acesta investeşte pentru a vinde partea sa din afacere mai târziu, cât se poate de profitabil. Startup-urile sunt mult mai riscante decât afacerile deja mature, prin urmare, „dacă fondul nu are un return de cinci până la zece ori valoarea investiţiei, afacerea e considerată un eşec, aşa că, dacă nu ţinteşti un exit de 50-100 de milioane, fondul nici nu discută cu tine“, e de părere Vladimir Oane, fondatorul UberVu.

Unii din tinerii antreprenori online sunt de acord cu această realitate. „Nu avem nicio problemă să cedăm o parte din companie“, spune Iordache. „Pe de altă parte, se dovedeşte că afacerile ­online de succes sunt cele conduse şi acum de fondatorii lor. Un fond de investiţii poate ieşi din afacere, nu trebuie să ieşi şi tu odată cu el“. Un alt proiect în căutare de finanţare este Ad Captcher, fondat de Răzvan Târboacă şi Răzvan Iacob. Ideea din spatele proiectului este utilizarea tehnologiei „captcha“ ca suport de advertising. Captcha sunt acele litere sau cifre care trebuie introduse la completarea unor formulare online şi care nu pot fi citite de programele ­spamm-erilor. Ca şi în cazul startup-ului deja amintit, monetizarea proiectului se face prin taxe de abonament, care merg de la oferirea gratuită a serviciului, dar cu posibilitatea de a controla doar jumătate din reclama apărută pe formular, şi până la negocierea directă în cazul regiilor de publicitate sau site-urilor cu volum mare de trafc şi publicitate.

Cu finanţare sau de unii singuri?

Cei doi antreprenori se află în discuţii cu mai mulţi investitori, inclusiv SeedMoney, pentru obţinerea unei finanţări de circa 50.000 de euro, şi sunt de părere că, dacă proiectul prinde, sunt şanse ca în trei ani să primească oferte de exit. Tot în zona tehnologiilor web se înscrie şi proiectul VP Factory, dezvoltat de 648 Group, companie fondată de Valentin Bălănescu. Soluţia, de tipul SaaS (Software as a Service), urmăreşte să acopere o zonă neexploatată la nivel internaţional, oferind un video player de tip clasic pentru integrat pe site-uri combinat cu servicii de personalizare, generare de rapoarte analitice şi integrare cu reţele de advertising pe care le pot asigura doar serviciile de Video Content Management, fără a obliga şi la achiziţionarea de servicii de hosting din partea VP Factory. Monetizarea acestui proiect se face tot pe bază de abonament.„Investitia, împreună cu bugetul alocat pentru următoarele şase luni, va depăşi 150.000 de euro“, spune Bălănescu, care se află în discuţii cu mai mulţi posibili finanţatori.

Nu toţi îşi doresc însă o finanţare cu orice preţ sau în orice condiţii. „Dacă faci ce îţi place şi nu ceva ce tu nu vei folosi niciodată, vei reuşi. Şi poate îţi creezi o notorietate de pe urma unui proiect care nu scoate bani, dar îţi va permite să faci un alt lucru de pe urma căruia să câştigi bani“, spune Dan Berte, fondatorul mudjo, un proiect de social networking care vrea să înlocuiască status-urile din programele de mesagerie sau de pe site-urile de social networking. În loc de prezenţele de tipul „sunt ocupat“, „nu sunt la computer“ etc., mudjo îţi spune în ce dispoziţie sunt prietenii din reţea, „am chef de film“, „vreau să ies la bar sau la masă“, „ies la sport“. În acest fel, Berte crede că mudjo va schimba felul de comunicare online „şi va elibera oamenii din faţa calculatorului. Sigur, oricine se gândeşte la bani, dar acum e prematur. În business poţi să faci bani în două feluri, prin notorietate sau vânzând. Poate o să facem un exit prin vânzare de tehnologie, poate o să câştigăm din advertising, dar noi vrem notorietate mai întâi. Dacă aş vrea un investitor, aş deschide o firmă în SUA, nu în Europa, şi acolo aş găsi un asociat cu care să împart compania, dar şi la bine şi la rău. Nu aş apela neapărat la VC pentru că ei cumpără oportunitatea, dar nu şi riscul.“

183-40908-capital_23_2.jpgCosti Teleman, implicat alături de Călin Fusu tot într-un proiect de social networking, Zumzi, spune că e posibil să facă milionul în mai puţin de doi ani, dar un astfel de proiect dacă creşte, creşte repede, dacă nu, trebuie să renunţi rapid. Zumzi e un fel de Twitter dedicat exclusiv pasionaţilor de shopping şi urmăreşte chiar integrarea cu Twitter, iar mai apoi cu alte site-uri de social networking şi chiar cu aplicaţii mobile. Lansarea Zumzi a avut loc la începutul săptămânii. „Vrem să construim cea mai mare comunitate de shopping din România şi apoi din lume“, spune Teleman. Investiţia iniţială este asigurată de Călin Fusu, care a făcut un exit din Neogen, iar Teleman nu doreşte să comenteze posibile finanţări ulterioare. „Deocamdată, avem deschisă poarta de a face bani chiar de la magazinele care ar putea targeta o comunitate de shopping extinsă“. Cu finanţări din surse proprii sau prin aport de capital din partea unor investitori externi, proiectele online româneşti ies în lume. Ar putea acestea să înregistreze un succes comparabil cu cel al softiştilor deja recunoscuţi. Posibil, de ce nu?! Unul din zece.

În 2000, zece milioane de dolari însemnau „seed money“, acum acelaşi lucru înseamnă maximum un milion. Aşteptările s-au echilibrat şi ele.
Bobby Voicu, antreprenor online

Răzvan Tîrboacă şi Răzvan Iacob
Fondatorii Ad Captcher au experienţă, în zona de comunicare digitală, cu agenţia Zoom Studios, sunt implicaţi în Workpress, o agenţie care redesenează teme de bloguri în scop publicitar şi creează site-uri de companii. Anterior, au lucrat în companii de media. Caută o investiţie de 50.000 euro şi apreciază că ar putea face un eventual exit în trei ani.

Dan Berte
Omul din spatele proiectului mudjo a lucrat la dezvoltarea portalului My Vodafone ca angajat al operatorului de telefonie mobilă, după ce anterior a avut iniţiative antreprenoriale în telecom. Se consideră un „happy camper“ şi măsoară succesul şi banii cu două unităţi diferite. Realist, spune că doar dacă proiectul va reuşi se va gândi la finanţare.

Valentin Bălănescu
Este CEO şi fondator al companiei 648 Group, cu care a dezvoltat proiectul VP Factory, un serviciu care combină soluţiile de video player cu cele de video content management. În următoarele şase luni şi-a propus ca valoarea investiţiilor în VP Factory să ajungă la 150.000 euro.

Bogdan Iordache
Dezvoltatorul Alphatalks are experienţă destul de bogată chiar în acelaşi domeniu, al email marketingului, fiind directorul general al companiei Conectoo. Este convins că România poate da ingineri foarte buni în domeniul tehnologiilor web, comparabili sau chiar peste specialiştii autohtoni în software. Se aşteaptă la un exit în trei – patru ani.

Costi Teleman
A mai fondat Inspire Developement, cumpărată de Neogen, unde acţionar este şi Călin Fusu, actualul său partener de afaceri la Zumzi. Proiectul constă într-o reţea socială, o comunitate dedicată shoppingului. Crede că poate deveni milionar în mai puţin de doi ani „dacă reţeaua se devoltă rapid. Dacă nu, va muri repede“.

Deschizători de drum

Oportunităţi Primul proiect online româ­nesc care a atras finanţare internaţională a fost eRepublik, un joc de tip Massive Multiplayer Online Role Playing Game, combinat cu o componentă de social networking şi realitate virtuală, în gen Second Life. Fondatorii acestuia, George Lemnaru şi Alexis Bonte, au atras până acum două runde de finanţări, ceea ce le-a urcat evaluarea companiei la 5 milioane de euro. Dezvoltarea ulterioară ar permite un exit de minimum 50 de milioane de euro valoare totală, „într-un scenariu pesimist“, după aprecierea lui Lemnaru. ­­Co-fondatorii deţin acum pachete minoritare în companie. Acestora li s-au alăturat recent Vladimir Oane, cofondator al UberVu, alături de Dragoş Ilinca şi Emil Gal. Primul a câştigat cu proiectul său ediţia de anul trecut a Seed Camp, reuşită în urma căreia s-a ales cu o primă finanţare, urmată de încă o rundă în acest an. Emil Gal, tânărul de 23 de ani din spatele LayeredBrain, este câştigătorul din acest an al unei finanţări Seed Camp.

Riscuri Faptul că unele proiecte pornite cu câteva mii sau zeci de mii de euro au atras finanţări de milioane, iar acum investitorii se gândesc la exituri de sute de milioane poate crea riscul unor aşteptări prea mai, de ambele părţi. „Evident că există acest risc. Dar la un moment dat se va crea un echilibru. Deocamdată, nu avem un adevărat succes antreprenorial cu banii fondurilor de venture capital şi nici un adevărat eşec, pentru a crea un echilibru între aşteptări şi realitate. Se va întâmpla, probabil, peste încă unul sau doi ani, când proiectele începute vor ajunge la un rezultat“, crede Bobby Voicu, fost reprezentant Yahoo! în România, dar şi antreprenor online.

Paradox Unele dintre afacerile online cu succes de necontestat pe plan internaţional, în zona reţelelor de social media şi social networking, sunt Facebook şi Twitter. Nici una, nici alta nu produce profit, dar Facebook a vândut, acum doi ani, sub 2% din companie către Microsoft pentru 240 mil. dolari.

Te-ar putea interesa și: