Uniunea Europeană şi Elveţia au făcut progrese, însă nu au reuşit încă să ajungă la o înţelegere cu privire la modificările aduse regulilor referitoare la libera circulaţie, modificări dorite de autorităţile elveţiene pentru a frâna imigraţia, au anunţat luni cele două părţi. “Nu am reuşit încă, chiar dacă am făcut progrese semnificative”, a comentat, în faţa presei, preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, după o întrevedere cu preşedinte Confederaţiei Elveţiene, Simonetta Sommaruga. După un vot popular în februarie 2014 prin care se cerea limitarea imigraţiei, guvernul elveţian s-a angajat să instaureze cote pentru străini, inclusiv pentru muncitorii frontalieri. La rândul său, UE refuză o punere în discuţie a principiului de liberă circulaţie în cadrul spaţiului Schengen, din care Elveţia face parte. În pofida faptului că în acest stadiu nu există un acord, Juncker s-a declarat încrezător luni, afirmând că un nou pas înainte va fi făcut în această problemă până în februarie. Cu toate acestea, el a respins posibilitatea oricărei “interpretări unilaterale a clauzei de salvgardare”, care i-ar permite Elveţiei să se deroge de la regulile privind libera circulaţie. “Există încă un drum important de parcurs şi multă muncă de făcut. Poate că vom reuşi, poate că nu”, a declarat Sommaruga. Elveţia vrea să instaureze începând din 2017 un sistem de cote pentru a limita imigraţia, în condiţiile în care circa 80.000 de persoane, majoritatea originare din UE, s-au instalat în această ţară considerată o insulă a prosperităţii”, mai scrie site-ul neurope.eu

“Petrolul, la minimul ultimilor 11 ani, iar saturarea globală de așteptat să aprofundeze în 2016”, scrie The Guardian.

“Preţul petrolului Brent, de referinţă la bursa din Londra, a atins luni cel mai redus nivel din ultimii 11 ani, pe fondul speculaţiilor că furnizorii din Orientul Mijlociu şi până în Statele Unite vor accentua supraoferta, în cadrul luptei pentru păstrarea cotelor de piaţă. Cotaţia petrolului Brent cu livrare în februarie a coborât cu 82 de cenţi, la 36,05 dolari pe baril, cel mai redus nivel înregistrat în timpul tranzacţiilor după 2 iulie 2004. Preţul petrolului Brent a scăzut cu 37% în acest an şi se îndreaptă spre al treilea declin annual consecutiv. Contractele pentru petrolul american WTI, cu livrare în ianuarie sunt în declin la bursa din New York cu 36 de cenţi, la 34,37 dolari pe baril. Vineri, preţul petrolului WTI a coborât cu 22 de cenţi, la 34,73 dolari pe baril, cel mai redus nivel atins la închidere după februarie 2009.”

“Qatar National Bank plăteşte 2,94 miliarde pentru o bancă turcească”, titrează The Wall Street Journal.

“Qatar National Bank, cel mai mare grup bancar din regiunea Golfului Persic, a anunţat că a cumpărat participaţia de 99,91% din acţiunile băncii turceşti Finansbank deţinută de grupul bancar elen National Bank of Greece pentru suma de 2,94 miliarde de dolari. Tranzacţia a fost aprobată de consiliile directoare ale celor două bănci precum şi de Fondul de Stabilitate Financiară al Greciei, principalul acţionar al băncilor elene, a precizat Qatar National Bank într-un comunicat de presă. “Această tranzacţie este un pas semnificativ în viziunea Qatar National Bank de a deveni un lider în Orientul Mijlociu şi Africa până în 2017 şi o bancă de talie mondială până în 2030”, a informat directorul general de la Qatar National Bank, Ali Ahmed Al-Kuwari.”

“6 militari americani au fost ucişi într-un atac al talibanilor din Afganistan”, titrează The New York Times.

 “6 militari americani ai misiunii NATO în Afganistan au fost ucişi luni lângă Kabul, într-un atentat sinucigaş al talibanilor împotriva unei patrule comune a armatei afgane şi forţelor străine. Atacul, revendicat de insurgenţi, a avut loc nu departe de baza Bagram, la nord de Kabul, atunci când un kamikaze pe motocicletă s-a aruncat în aer la trecerea patrulei, a explicat Mohammad Asem, guvernatorul provinciei Parwan. Cei 13.000 de soldaţi NATO desfăşuraţi în Afganistan, care au doar rol de formare şi consiliere a forţelor militare afgane, sunt ţinte predilecte ale talibanilor, după prăbuşirea regimului acestora, în 2001, care a marcat începutul insurecţiei. Insurgenţii au revendicat atacul de luni şi au afirmat că au ucis 19 soldaţi americani. De obicei, talibanii exagerează bilanţul atacurilor lor împotriva trupelor străine şi forţelor de securitate afgane.”

„Gruparea Stat Islamic a pierdut 14% din teritoriul pe care îl controla în 2014”, scrie portalul de ştiri Business Insider.

„Gruparea jihadistă Statul Islamic a pierdut lună de lună controlul unor zone din Siria şi Irak în 2015, terminând anul cu 14% mai puţin teritoriu decât în 2014, relevă un studiu al institutului specializat IHS Jane's cu sediul la Londra. Bazându-se pe informaţii difuzate pe media sociale şi pe surse din Siria şi Irak, IHS estimează că zona controlată de ISIS s-a redus cu 12.800 kmp, între 1 ianuarie şi 14 decembrie 2015. Gruparea controlează în prezent 78.000 kmp, potrivit acestui studiu. Pe de altă parte, kurzii sirieni aproape că şi-au triplat zona de control +186%, care era la mijlocul lui decembrie de 15.800 kmp. Una dintre pierderile ISIS este zona frontalieră de nord dintre Turcia şi Siria, în regiunea Tal Abyad, care era unul dintre principalele puncte de trecere a frontierei turce pentru grupare. "Alte pierderi substanţiale din Irak sunt oraşul Tikrit, complexul rafinăriei de la Baiji care a fost aprig disputat şi un tronson al autostrăzii principale între Raqqa şi Mosul, ceea ce complică transportul de bunuri şi de combatanţi între cele două oraşe cele mai importante controlate de ISIS", a adăugat el. Însă, dacă gruparea Stat Islamic a pierdut zone, pe de altă parte a şi cucerit teritorii. "Cuceririle lor cele mai semnificative în 2015 au fost avansul realizat în vestul Siriei, via Palmyra, şi ocuparea centrului Ramadi", notează Columb Strack. Analiza "geospaţială" a activităţilor SI arată şi că ele sunt "puternic concentrate în jurul Bagdadului şi Damascului". Ca şi ISIS, regimul lui Bashar al-Assad a pierdut din influenţă, acesta controlând în prezent doar 30.000 kmp -16%, dintr-o ţară a cărei suprafaţă totală este de 185.180 kmp. Însă, constată Columb Strack, "guvernul sirian a reuşit să recupereze o parte din pierderile sale teritoriale suferite la începutul anului, datorită intervenţiei militare ruse în septembrie".

“1 milion de copii privaţi de şcoală de Boko Haram, potrivit Unicef”, scrie Le Monde.

“Insurecţia de care se face responsabilă gruparea islamistă Boko Haram împiedică peste un milion de copii să meargă la şcoală, a acuzat luni Fondul pentru copii al ONU – UNICEF, subliniind că lipsa de educaţie reprezintă un teren fertil pentru radicalizare în Nigeria şi în ţările vecine, relatează AFP. Peste 2.000 de şcoli au fost închise în Nigeria, Camerun, Ciad şi Niger – cele patru ţări cele mai afectate de atacurile grupării – şi sute de alte instituţii au fost atacate, jefuite sau incendiate de jihadişti. Preşedintele Nigeriei, Muhammadu Buhari, a dat termen armatei până la sfârşitul anului pentru a pune capăt violenţelor grupării islamiste. Chiar în caz de victorie, specialiştii subliniază că guvernul va trebui să facă faţă problemelor sociale care decurg din lipsa de şcolarizare a unei întregi generaţii de copii. "Cu cât mai mult copiii nu merg la şcoală, cu atât mai mult ei riscă să fie maltrataţi, răpiţi şi recrutaţi de grupurile armate", a declarat Manuel Fontaine, director regional al UNICEF pentru Africa de Vest şi Centrală. Rebeliunea Boko Haram şi reprimarea sa susţinută de către forţele de securitate s-a soldat cu 17.000 de morţi şi 2,6 milioane de strămutaţi din 2009.”


Te-ar putea interesa și: